Forum electoral 2026 | Lecțiile alegerilor din 2024 - 2025: De la test democratic la test de securitate
Procesul electoral din Republica Moldova se desfășoară într-un context tot mai complex, marcat de presiuni externe, riscuri de securitate și adaptări accelerate ale cadrului normativ. Deși alegerile recente au respectat standardele democratice de bază, frecvența intervențiilor legislative și modul de aplicare a unor reguli au generat dezbateri privind stabilitatea, predictibilitatea și echitatea competiției electorale.
Evoluțiile și vulnerabilitățile scrutinelor din R. Moldova au fost discutate, miercuri, 28 ianuarie, la Forumul electoral 2026, organizat la Chișinău.
Reprezentanții societății civile au menționat că alegerile nu mai pot fi tratate ca un exercițiu democratic izolat, ci trebuie privite în contextul mai larg al securității naționale și regionale.
Codul electoral, modificat de cinci ori înaintea alegerilor
„Alegerile au devenit parte a arhitecturii de securitate, cu implicații mai largi, cu actori mai mulți și mai diverși, cu interese mai largi și cu resurse mult mai mari”, a constata directoarea adjunctă a Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Polina Panainte.
În acest context, scrutinele din 2024 și 2025 au fost descrise drept un test nu doar pentru instituțiile statului, ci și pentru capacitatea societății de a răspunde la interferențe externe.
„Alegerile parlamentare din 2025 au fost un test atât pentru noi ca țară, cât și pentru entități externe, care au încercat tactici noi, tehnologii noi și modalități noi de a influența alegerile din Republica Moldova”, a punctat Polina Panainte.
În același timp, evaluarea misiunii Promo-LEX indică faptul că legislația electorală a permis desfășurarea scrutinului în parametri democratici, însă ritmul și momentul modificărilor au ridicat semne de întrebare legate de predictibilitatea procesului.
„Cadrul legal electoral a oferit o bază suficientă pentru desfășurarea unor alegeri democratice și a fost, în mare parte, previzibil atât pentru organele electorale, cât și pentru concurenții electorali. Totuși, au existat excepții care au afectat principiul stabilității electorale”, a declarat șefa echipei de analiză și cercetare de la Promo-LEX, Mihaela Duca.
Unul dintre factorii care au contribuit la această percepție a fost succesiunea rapidă a intervențiilor legislative, inclusiv după stabilirea datei alegerilor, fapt care a pus presiune atât pe instituții, cât și pe competitori.
„Codul electoral a fost modificat de cinci ori înainte de alegerile parlamentare din 2025, iar patru dintre aceste modificări au fost adoptate după stabilirea datei alegerilor. Aceste schimbări au fost în măsură să afecteze și încrederea cetățenilor în procesul electoral”, a menționat Mihaela Duca.
În același timp, aplicarea noilor norme a scos la iveală tensiuni între necesitatea de a asigura eficiența și transparența procesului electoral și respectarea drepturilor procedurale ale concurenților, a mai spus Mihaela Duca.
Legea 100: Reacție la riscuri reale, dar adoptată târziu
Reprezentanții ADEPT au mai explicat la forum că modificările aduse prin Legea 100 nu au fost rezultatul unei inițiative izolate, ci al unor constatări făcute după scrutinele precedente, când au devenit vizibile mecanisme de finanțare și mobilizare dificil de contracarat cu instrumentele existente.
„Analiza care a avut loc după referendum și alegerile prezidențiale ne-a adus la concluzia că este nevoie de intervenție în cadrul electoral conex pentru a combate finanțarea ilegală a alegerilor și alte lucruri foarte sensibile atât pentru cetățeni, cât și pentru securitatea statului”, a declarat directorul executiv al ADEPT, Igor Boțan.
Chiar dacă măsurile au fost considerate necesare, momentul adoptării lor a amplificat criticile, mai ales din partea actorilor politici care s-au confruntat cu reguli noi în plină campanie.
„Modificarea legii s-a făcut cam târziu, dar cred că este un lucru absolut necesar. Altfel, ajungem în situația în care anumite drepturi constituționale sunt exercitate doar contra plată”, a remarcat Igor Boțan.
Totodată, la eveniment a fost evidențiat faptul că limitarea excesivă a finanțării legale poate afecta pluralismul politic, dacă nu este dublată de mecanisme funcționale de sprijin.
„Limitând donațiile, limităm și câmpul de manevră al partidelor politice. Va trebui, pe viitor, să revenim la această problemă și să relaxăm aceste limite atunci când finanțarea ilegală va fi sub control”, a specificat Igor Boțan.
CEC: „Dacă există riscuri reale, corectezi din mers
Potrivit conducerii Comisiei Electorale Centrale (CEC), intervențiile legislative operate în perioada electorală au fost determinate de apariția unor riscuri concrete, care nu puteau fi gestionate eficient în cadrul normativ existent. Din această perspectivă, ajustările nu au fost motivate de oportunitate politică, ci de necesitatea de a preveni escaladarea unor practici care ar fi putut afecta integritatea procesului electoral și egalitatea de șanse între concurenții electorali.
„Atunci când sunt necesare acțiuni imediate, vii cu anumite ajustări, inclusiv la legislația electorală. Dacă lucrurile se agravează și există riscuri reale, nu poți aștepta cicluri lungi de consultări, ci corectezi din mers acolo unde este cazul”, a declarat președinta CEC, Angelica Caraman.
CEC a subliniat că astfel de situații au fost generate inclusiv de tentative deliberate de a exploata lacunele din legislație prin mecanisme care mimau conformarea legală.
În acest context, Comisia a reiterat că rolul său este de a interveni ori de câte ori sunt identificate practici care creează avantaje nejustificate sau distorsionează competiția electorală.
Resurse administrative și aplicare selectivă a sancțiunilor
O problemă discutată la forum, semnalată și la scrutinele anterioare, a fost utilizarea resurselor administrative în campanie. Această temă a fost abordată atât din perspectiva concurenților electorali, cât și a observatorilor independenți. Misiunea Promo-LEX a indicat că fenomenul este mai larg decât cifrele raportate oficial și că problema nu ține de lipsa cadrului legal, ci de modul în care acesta este pus în aplicare.
„Utilizarea abuzivă a resurselor administrative este o problemă constatată la ultimele cinci - șapte scrutine și este legată, în special, de partidele aflate la guvernare, fie la nivel central, fie la nivel local. Avem sancțiuni prevăzute în legislație, însă rămâne necesară asumarea statului de a le aplica eficient”, a punctat Mihaela Duca.
Autoritatea electorală a recunoscut necesitatea unor clarificări suplimentare ale normelor, dar a atras atenția asupra riscului de a extinde excesiv noțiunea de resurse administrative.
„Trebuie să venim cu precizări suplimentare privind utilizarea resurselor administrative, dar fără a cădea într-o extremă. Este important să analizăm calitatea persoanei, dacă este sau nu concurent electoral, dacă acționează în timpul serviciului sau în timpul liber. Esențial este să distingem între activitatea instituțională și cea de campanie electorală”, a declarat Angelica Caraman.
Ultimele cicluri electorale din Republica Moldova, alegerile locale generale din 2023, alegerile prezidențiale, referendumul din 2024 și alegerile parlamentare din 2025, s-au desfășurat într-un context marcat de riscuri sporite de securitate, tentative de influență externă și preocupări legate de finanțarea campaniilor electorale.
Pe acest fundal, Codul electoral a fost modificat de mai multe ori, inclusiv înaintea alegerilor parlamentare din 2025. Amendamentele au vizat, între altele, combaterea finanțării ilegale, reglementarea comportamentului actorilor politici, clarificarea noțiunilor privind blocurile electorale camuflate, utilizarea resurselor administrative, votul prin corespondență și regimul sancțiunilor electorale.
CITIȚI ȘI:
