Republica Moldova, într-o zonă seismică activă, dar fără date clare despre rezistența clădirilor
Câte dintre casele și blocurile din Republica Moldova ar rezista unui cutremur major, de peste 7 grade pe scara Richter? Un răspuns clar la această întrebare nu există, chiar dacă țara noastră se află într-o zonă seismică activă. Pe de o parte, lipsesc datele actualizate privind starea edificiilor, iar pe de altă parte, fiecare seism are particularitățile sale, iar impactul nu poate fi estimat cu precizie.
Autoritățile susțin însă că, în următorii patru ani, vor fi elaborate hărți detaliate privind vulnerabilitatea clădirilor și mecanismele de răspuns în caz de cutremur.
În ultimul secol, Republica Moldova a fost afectată de trei cutremure majore - în 1940, 1977 și 1986 - toate având epicentrul în munții Vrancea, România.
Primul, produs în noaptea de 10 noiembrie 1940, la ora 3:39. Zeci de clădiri s-au prăbușit, aproximativ 12.000 de persoane au fost rănite, iar peste 1.500 și-au pierdut viața. Una dintre clădirile afectate parțial în acel seism a supraviețuit până astăzi și găzduiește în prezent Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.
La 37 de ani distanță, cutremurul din 1977 rămâne unul dintre cele mai devastatoare din istorie. Seismul, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a durat 56 de secunde și a distrus aproximativ 35.000 de locuințe, în special pe malul drept al Prutului. Aproape 1.600 de persoane și-au pierdut viața.
Un nou cutremur major a fost înregistrat în 1986, cu o magnitudine de 7.1 grade, urmat de peste 70 de replici resimțite în mai multe țări din Europa de Sud-Est. Cele mai afectate zone din Republica Moldova au fost Chișinăul, precum și raioanele din sud – Cahul și Leova. Zeci de clădiri au fost la un pas de prăbușire, iar peste 15.000 de oameni au rămas fără adăpost.
Potrivit datelor arhivate, la 31 august 1986, la ora 1:28, stația de seismologie din Chișinău a înregistrat un cutremur de 7 grade, iar în sud-vestul țării intensitatea a ajuns la 8 grade.
„A fost afectată inclusiv o clădire înainte de a fi dată în folosință”
Directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, spune că seismul din 1986 a provocat perturbări majore în viața cotidiană.
„Cutremurul a provocat întreruperi de curent electric, căldură, probleme cu transportul, întreruperea procesului de producție, mai ales că s-a produs noaptea”, a declarat Igor Cașu.
Acesta a menționat că inclusiv clădiri noi au fost afectate.
„Această clădire, corpul central al Universității de Stat din Moldova, a fost afectată de cutremurul din 1986 chiar cu o zi înainte de a fi dată în folosință. Ca urmare, a fost montată această ramă metalică din fața clădirii, pentru a o întări, deoarece au apărut anumite fisuri”, a explicat directorul Agenției Naționale a Arhivelor.
Lipsa evaluărilor actualizate, o problemă majoră
Care ar fi consecințele unui cutremur major în prezent rămâne, deocamdată, o întrebare fără răspuns. Responsabilitatea pentru întreținerea clădirilor revine locatarilor și întreprinderilor care le gestionează, iar Republica Moldova nu dispune încă de un sistem care să estimeze impactul unui seism asupra fiecărei regiuni.
Directorul adjunct al Inspectoratului Național pentru Siguranță Tehnică, Ion Curmei, spune că autoritățile au stabilit un termen de patru ani pentru elaborarea documentelor necesare.
„S-a stabilit un termen de patru ani pentru o finanțare în scopul elaborării acestor hărți și a documentului normativ”, a declarat Ion Curmei.
Potrivit acestuia, în prezent, este implementat un sistem amplu de asigurare a calității în construcții, bazat pe standarde europene.
„Este implementat un sistem al calității care se bazează pe certificarea produselor pentru construcție. Standardele europene diferă de GOST-uri, pentru că accentul se pune nu doar pe produsul final, ci și pe procesul de producere. Sunt verificate atât produsele la fabrică, cât și rezultatul final”, a explicat oficialul.
Ce putem face pentru a ne proteja
Salvatorii atrag atenția că unele măsuri simple pot salva vieți în cazul unui cutremur. Fiecare familie ar trebui să aibă o trusă de prim ajutor și rezerve de alimente pentru cel puțin trei zile.
„În caz de cutremur, trebuie să ne poziționăm departe de oglinzi și ferestre. Ne putem adăposti sub o masă rigidă sau lângă un perete de rezistență, protejând capul și gâtul. După seism, trebuie să fim atenți la eventualele replici și să nu ne grăbim să ieșim din încăpere”, a declarat ofițerul de presă al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Liliana Pușcașu.
Între prevenție și incertitudine
Până când vor fi realizate evaluările tehnice și hărțile de risc seismic, rămâne valabil un singur lucru: doar un test real al naturii poate arăta cât de pregătită este Republica Moldova pentru un cutremur major. Iar în lipsa certitudinilor, prevenția și informarea rămân cele mai importante instrumente de protecție.
CITIȚI ȘI:
