Revista Presei | Ilie Bolojan: Republica Moldova rămâne o prioritate strategică pentru România
Republica Moldova, pe agenda discuțiilor la întrevederea premierului român cu cancelarul german; scandalul de la Dereneu între enoriașii Mitropoliei Basarabiei și cei ai Mitropoliei Moldovei - sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Republica Moldova rămâne o prioritate strategică pentru România, iar stabilitatea Chișinăului și parcursul său european au un impact direct asupra securității întregii regiuni. Pe Moldova 1 găsiți declarația premierului României, Ilie Bolojan, făcută în cadrul întrevederii cu cancelarul federal Friedrich Merz. Premierul a menționat că deschiderea cât mai rapidă a negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la UE ar transmite un semnal important atât pentru cetățeni, cât și pentru securitatea regională. La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat sprijinul ferm al Berlinului pentru drumul european al Republicii Moldova și pentru cetățenii care susțin acest parcurs. „Pe cetățenii moldoveni care își doresc drumul european nu îi putem dezamăgi”, a declarat Friedrich Merz.
„Răspunderea, justiția și pacea durabilă rămân în centrul sprijinului nostru pentru Ucraina”. Radio Chișinău propune mesajul transmis de ministrul de Externe, Mihai Popșoi de la tribuna APCE. În discursul său, șeful diplomației de la Chișinău a prezentat direcțiile strategice ale președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri, din care nu lipsește importanța continuării sprijinului pentru Ucraina. Șeful diplomației moldovenești a condamnat cel mai recent atac al Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina, care a avut loc chiar în dimineața zilei de miercuri, atac în care a fost vizat un tren civil și care a produs noi victime nevinovate.
Fără lei pe platoul Cocieri. TVR Moldova propune declarația vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, care spune că Chișinăul nu poate alimenta bancomatele din localitățile din zona de Securitate. Oficialul a precizat că bacul Molovata nu-și va relua circulația în următoarea lună din cauza condițiilor meteo. Totuși, vicepremierul spune că cetățenii din localitățile din raionul Dubăsari aflați sub jurisdicția Chișinăului sunt asigurați cu produsele necesare, iar agenții economici pot ajunge pe cale rutieră în satele din zonă aflate sub control constituțional, lucru ce a fost convenit cu forțele separatiste.
Mai mulți enoriași și preoți din satul Derneu s-au luat la harță în fața bisericii după ce s-a încercat punerea în aplicare a hotărârii Curții Supreme de Justiție, care spune că biserica aparține Mitropoliei Basarabiei. Un reportaj din localitate vedeți pe Protv. Mitropolia Moldovei susține că lăcașul a fost preluat forțat și nu permite accesul în interior. Conflictul de la Dereneu își are originea de mai mulți ani, când majoritatea enoriașilor din localitate a decis să treacă parohia de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei. Disputa a ajuns în instanță în anul 2019. Atunci, Mitropolia Moldovei a dat în judecată Agenția Servicii Pulice și comunitatea religioasă Adormirea Maicii Domnului și a cerut să fie recunoscută drept proprietar al bisericii din Dereneu. Procesul a durat mai mulți ani, iar în final, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea Mitropoliei Moldovei.
România este principalul partener al Republicii Moldova în sectorul gazelor naturale. Pe Moldpres vedeți un interviu cu ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a menționat că avem o cooperare strategică și extrem de solidă. Potrivit oficialului, Linia Vulcănești–Chișinău este aproape gata pentru a fi pusă în exploatare și va conecta direct Republica Moldova la sistemul energetic al României și la rețeaua ENTSO-E, oferind stabilitate și siguranță în situații de criză. În același timp, avansează proiectele Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, care vor crește capacitatea de schimb și vor consolida integrarea noastră în piața energetică europeană.
Ministerul Afacerilor Interne nu a primit încă un răspuns de la Interpol privind anunțarea în urmărire internațională a lui Alexandru Pânzari și Valeriu Cojocaru, condamnați în dosarul angajărilor fictive de la fosta Direcție nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații. Pe jurnal.md vedeți declarația ministrei de Interne, Daniela Misail-Nichitin, care a precizat că demersurile către Interpol au fost inițiate pentru a preveni o eventuală eschivare de la executarea pedepsei. Alexandru Pânzari nu a fost identificat la domiciliu și autoritățile nu exclud că acesta a părăsit Republica Moldova prin regiunea transnistreană. Referitor la Valeriu Cojocaru, ministrul a spus că acesta se află în afara Republicii Moldova. Se presupune că el se află în Ungaria. Recent însă, Valeriu Cojocaru a anunțat că se află la Berlin și că a solicitat azil politic.
Iar TV8 scrie că la o lună de la condamnarea în lipsă a fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, autoritățile nu cunosc unde se află acesta. Ministerul Afacerilor Interne menține ipoteza că el s-ar afla pe teritoriul din stânga Nistrului. Autoritățile caută soluții pentru a preveni, pe viitor, ca regiunea transnistreană să fie folosită pentru eschivarea de la lege.
Sistemul judecătoresc din Republica Moldova se confruntă cu un deficit sever de personal, cu aproximativ 120 de funcții de judecător vacante, dintre care peste jumătate la Curtea Supremă de Justiție. Agora.md propune datele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care subliniază că circa o treime dintre judecătorii evaluați au trecut vetting-ul, în timp ce aproximativ 30% au demisionat, iar alții peste 30% nu au promovat evaluarea. Pe fundalul salariilor joase, descrise uneori ca fiind comparabile cu cele ale unui șofer de troleibuz, al volumului foarte mare de muncă și al presiunilor constante, sistemul reușește cu dificultate să atragă juriști calificați. Centrul consideră că pentru a face magistratura mai atractivă este nevoie de un set complex de măsuri, care să țină cont atât de salarizare, cât și de condițiile de muncă și motivarea profesională.
Newsmaker.md scrie că Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto amenință cu proteste dacă autoritățile nu vor interveni la „așa numita autogară amplasată pe str. Calea Moșilor 2/A” din capitală. Potrivit asociației, la această adresă are loc o „activitate ilegală de plecare în cursă”, afectând operatorii legali din Gara Nord. În reacție, ANTA a declarat că a aplicat sancțiuni și a solicitat operatorilor prezentarea contractelor cu autogări autorizate, însă o parte dintre aceștia au cerut prelungirea termenului, invocând proceduri judiciare, aspect analizat pentru „respectarea drepturilor legale și evitarea perturbării transportului public”.
„Astăzi, în Republica Moldova, copiii care nu știu rusa nu pot să privească filme în română”. Veridica a discutat cu directoarea Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Valentina Iusuphodjaev, care scoate în evidență faptul că în jur de 70% din posturile noastre TV au conținut în limba rusă, iar majoritatea filmelor au doar subtitre în română, nu și dublaj. Totodată, Iusuphodjaev declară că suntem unica țară din spațiul ex-sovietic, care nu și-a recuperat originalele filmelor din Rusia, iar arhiva noastră cinematografică pare a fi sorită pieirii, fiind păstrată până în prezent la Moscova. Despre problemele din cinematografia națională și posibile soluții de a reanima industria, citiți în interviu.
