Dan Alexe | UE desemnează Gardienii Revoluției din Iran drept organizație teroristă și impune noi sancțiuni Rusiei
Ei sunt „KGB-ul personal al ayatollahului Khamenei”, cum a formulat-o Mohsen Sazegara, unul dintre fondatorii Gardienilor Revoluției, astăzi refugiat în SUA. Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a anunțat că miniștrii de Externe ai celor 27 de țări din UE au decis, pe 29 ianuarie, în unanimitate să desemneze Gardienii Revoluției din Iran drept organizație teroristă.
Lucrul a fost posibil după ce Italia, Spania și Franța, care se opuseseră mult timp acestei măsuri, pentru a menține canale de discuție cu Teheranul, și-au schimbat poziția în fața amplorii represiunii vastei mișcări de protest care zguduie țara de la sfârșitul lunii decembrie 2025.
Franța a ezitat până la sfârșit. Dar miercuri, pe 28 ianuarie, Palatul Elysée a luat în sfârșit o decizie. Parisul a decis să susțină „includerea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice” din Iran, așa-zișii Pasdaran, „pe lista europeană a organizațiilor teroriste”, cum a anunțat Președinția Republicii Franceze.
Conform ultimelor date compilate de Human Rights Activist News Agency, la treizeci și una de zile de la începerea protestelor au fost confirmate 6.221 de decese, în timp ce numărul celor încă anchetați se ridica la17.091. În total, potrivit acestei surse, 42.324 de persoane au fost arestate în Iran.
Multă vreme, Franța, Italia, Spania și Grecia au ezitat să susțină desemnarea Pasdaranilor, armata de elită a regimului iranian - care controlează nu doar sistemul de securitate, ci și birocrația și economia țării - drept organizație teroristă. Aceste țări au considerat că este necesar să mențină canale de dialog cu Teheranul, în special pe tema nucleară.
Mai mult, așa cum se mai spunea la Bruxelles în ultimele zile, această măsură nu ar fi adăugat prea multă presiune în comparație cu sancțiunile existente. Nu mai puțin de 230 iranieni, inclusiv mulți membri ai Corpului Gărzilor Revoluționare, sunt deja sancționați, la fel ca și patruzeci de persoane și entități, fie că sunt organizații, ministere, companii publice sau instituții.
Înființat după Revoluția Islamică din Iran din 1979 pentru a proteja sistemul de conducere clerical șiit, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, forțele pretoriene ale regimului, are o mare influență în țară, controlând segmente din economie și forțe armate și a fost însărcinat cu programele de rachete balistice și nucleare ale Iranului.
În cele din urmă, deși se crede că aproximativ douăzeci de occidentali sunt încă deținuți în Iran, fie în închisoare, fie că li se interzice să părăsească țara, Germania și Suedia, care au cetățeni încă închiși în Iran, au susținut la rândul lor măsura.
Violența represiunii iraniene din ultimele săptămâni a cerut o reacție politică mult mai puternică din partea multor capitale europene decât cele aproximativ treizeci de noi sancțiuni individuale sau entități împotriva Iranului pe care cei Douăzeci și Șapte plănuiseră să le adopte astăzi.
Pe 26 ianuarie, Roma a fost prima care și-a schimbat poziția și a atras după ea și ultimele țări care rezistaseră. Antonio Tajani, ministrul italian de Externe, a cerut un răspuns european clar la „pierderile suferite de populația civilă în timpul demonstrațiilor” din Iran și a propus adăugarea structurilor Pasdaran pe lista europeană a organizațiilor teroriste.
Pe lângă Berlin, Haga, Stockholm, Roma și Paris, Madridul a decis, de asemenea, miercuri, să susțină această măsură. Prin luarea acestei decizii, europenii se alătură Australiei, Canadei și în special Statelor Unite, care au plasat Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice pe lista americană a organizațiilor teroriste încă din 2019, în timpul primului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă.
La începutul anului 2023, Parlamentul European solicitase deja statelor europene să ia această măsură după reprimarea mișcării Femei, Viață, Libertate, dar atunci fără niciun rezultat.
Dincolo de semnalul politic puternic transmis Teheranului de Europa, este însă foarte puțin probabil ca această măsură să aibă un impact major asupra calculelor liderilor iranieni, care sunt acum concentrați fie pe război, fie pe un acord cu Donald Trump.
Noile măsuri includ restricții la exportul de componente pe care Iranul le poate utiliza pentru producția de drone și rachete, aliniind restricțiile cu politica UE față de Rusia.
În privința Rusiei, șefa diplomației UE Kaja Kallas a anunțat noi sancțiuni, care includ o interzicere a intrării pe teritoriul Europei a persoanelor care au luptat sau au participat în vreun fel împotriva Ucrainei, iar Rusia a fost desemnată ca prezentând un risc de spălare a banilor la scară internațională.
CITIȚI ȘI:
