Inițiativa de redenumire a unei străzi sau a unui scuar din capitală în memoria lui Ilie Ilașcu, analizată de Direcția Cultură a capitalei
Propunerea de a redenumi o stradă sau un scuar din municipiul Chișinău, ori de a edifica un monument în cinstea eroului Ilie Ilașcu a ajuns pe masa Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural a capitalei. Anunțul a fost făcut de consilierul municipal al Mișcării Alternativa Națională (MAN), Cornel Pântea, pe 30 ianuarie.
Potrivit acestuia, inițiativa aparține fracțiunii MAN din Consiliul Municipal Chișinău.
„Procedura este pornită. Avem un răspuns al Direcției Cultură din data de 23 decembrie 2025, prin care ni se comunică faptul că propunerea privind redenumirea unei artere de circulație, atribuirea denumirii unui scuar sau edificarea unui monument în memoria eroului neamului Ilie Ilașcu a fost inclusă pe ordinea de zi a Comisiei pentru reglementarea denumirilor urbane din municipiul Chișinău”, a declarat Cornel Pântea, înaintea ședinței CMC, care nu a mai acut loc din lipsă de cvorum.
În răspunsul oficial al Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural se menționează că informațiile privind data, ora și locul desfășurării ședinței Comisiei vor fi comunicate ulterior.
Consilierul MAN a subliniat că procesul este unul procedural și nu depinde exclusiv de consilierii municipali.
„Inițiativa a fost sinceră, nu a fost un PR politic. Sper că, împreună cu executivul Primăriei municipiului Chișinău, vom duce la capăt cu succes această inițiativă”, a mai spus Pântea.
Consilierul Platformei „Demnitate și Adevăr”, Chiril Moțpan, a solicitat accelerarea procesului, invocând apropierea zilei de 2 martie – Ziua Memoriei și Recunoștinței, dedicată comemorării eroilor căzuți în războiul din 1992 de la Nistru.
„Este o oportunitate bună ca, până la 2 martie, să ducem acest proiect, cel puțin formal și legal, la capăt. Poate până atunci ajunge proiectul de decizie în Consiliul Municipal, iar către Ziua Memoriei să-l votăm deja”, a declarat Moțpan.
Totodată, acesta s-a adresat în mod special consilierilor din fracțiunea PAS, cerând sprijin politic pentru promovarea inițiativei.
„Haideți să vedem cât sunteți de patrioți și câtă demnitate aveți, pentru ca acest subiect să nu fie blocat. Fără votul Consiliului Municipal, nu cred că se poate duce la capăt această inițiativă”, a adăugat consilierul.
Moțpan a subliniat, de asemenea, că România a făcut deja „un pas înainte” în acest sens. Un spațiu public din orașul București, capitala României, ar putea fi denumit „Piața Ilie Ilașcu”. Un proiect care prevede acest lucru a fost examinat la ședința Consiliului Local al Municipiului București, joi, 29 ianuarie.
Amintim că propunerea privind redenumirea bulevardului Moscova din Chișinău în cinstea lui Ilie Ilașcu, care a fost condamnat la moarte de regimul prorus de la Tiraspol, a venit inițial din partea internauților.
Atunci, primarul Ion Ceban și-a declinat responsabilitatea, afirmând că redenumirea străzilor din Chișinău ține de atribuțiile Consiliului Municipal Chișinău.
Ilie Ilașcu a decedat pe 17 noiembrie, la vârsta de 73 de ani.
Ilie Ilașcu s-a născut pe 30 iulie 1952 la Taxobeni, raionul Fălești, s-a numărat printre fondatorii Mișcării de Eliberare Națională și a condus, până în 1992, filiala de la Tiraspol a Frontului Popular din Moldova.
A participat direct la luptele de pe Nistru, în calitate de comandant al trupelor ale Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova.
Pe 2 iunie 1992, Ilie Ilașcu, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și Tudor Petrov-Popa au fost arestați de forțele speciale ruse, un an mai târziu fiind condamnat la moarte de către o instanță nelegitimă din stânga Nistrului. Ilașcu a stat în închisorile transnistrene din 1992 până în 2001, în condiții extrem de dificile, detenția însemnând izolare, presiune psihologică, restricții arbitrare și încălcarea sistematică a drepturilor sale. A fost scos din celula sa de patru ori pentru a asculta citirea sentinței capitale și tot de patru ori s-a tras în gol asupra sa la perete.
Pe 5 mai 2001, în urma insistenței Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Uniunii Europene, Ilașcu a fost transferat la Chișinău și predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova și României.
Ceilalți membri ai grupului au fost eliberați treptat: Alexandru Leșco, în iunie 2004, după executarea celor 12 ani de detenție; Andrei Ivanțoc - la 2 iunie 2007, după 14 ani de închisoare; iar Tudor Petrov-Popa - la 4 iunie 2007, tot după 14 ani de detenție.
În 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat Hotărârea în cauza „Ilașcu și alții c. Moldovei și Rusiei”, reținând responsabilitatea Federației Ruse și a R. Moldova pentru tortură, privațiune ilegală de libertate și încălcarea dreptului la corespondență.
Ilie Ilașcu a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi: 1994 - 1998 și 1998 - 2000, precum și senator în România în două mandate: 2000 – 2004 și 2004 – 2008. Între 2001 și 2008, a fost membru titular al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea delegației României.
La 10 mai 2001, președintele României, Ion Iliescu, i-a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler. Pe 2 august 2010, membrii „Grupului Ilașcu” au primit „Ordinul Republicii” din partea președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. A fost „Cetățean de onoare” în cel puțin 40 de orașe românești, inclusiv la Chișinău și București.
CITIȚI ȘI:
