Revista presei | Blackoutul și falșii patrioți din politica moldovenească
Pe primele pagini ale publicațiilor naționale găsim mesaje adresate de autorități în contextul Zilei Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală. În centrul atenției mass-media rămâne blackoutul parțial care a afectat R. Moldova în prima jumătate a zilei de sămbătă.
De Ziua Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală, marcată anual în R. Moldova pe 1 februarie, numeroase publicații au transmis mesaje din partea autorităților centrale. Premierul Alexandru Munteanu a adresat un mesaj primarilor, viceprimarilor, secretarilor de consilii, președinților de raioane și tuturor lucrătorilor din administrația locală, în care a mulțumit pentru munca pe care o fac zi de zi în sprijinul cetățenilor, notează TVR Moldova. Șeful executivului a subliniat rolul primarilor și al angajaților în derularea proiectelor care îmbunătățesc viața cetățenilor, scrie IPN. „Ne dorim primării cu mai multă libertate de decizie, digitalizare care să ușureze munca și servicii publice mai bune pentru cetățeni”, a mai spus Alexandru Munteanu, citat de presa națională.
Liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a adresat un mesaj de felicitare lucrătorilor din administrația locală cu ocazia Zilei autonomiei locale. Într-o postare pe rețele sociale, speakerul a menționat că de profesionalismul, onestitatea și implicarea celor care activează în domeniul administrației publice locale depinde încrederea oamenilor în instituții și în viitorul Republicii Moldova, scrie portalul Deschide.md. „În vizitele mele în localități, văd cum satele și orașele noastre prind viață. Nu este vorba doar despre drumuri, iluminat sau proiecte de infrastructură, ci despre oameni. Oameni dedicați, curajoși, care cred în comunitățile lor, care își asumă responsabilități și muncesc pentru ca localitățile să se dezvolte, iar copiii și nepoții lor să aibă un viitor aici, acasă”.
Între timp, mai multe publicații scriu că R. Moldova a reușit să-și acopere 94% din consumul de energie electrică din surse interne, la amiază, la o zi după producerea blackoutului parțial. Potrivit operatorului sistemului de transport, Moldelectrica, din totalul energiei produse intern, 376 MW au fost generați de centralele electrice cu termoficare de la Termoelectrica și CET Nord, peste 118 MW – de panourile fotovoltaice, peste 18 MW – de hidrocentrale și circa 10 MW – de centralele eoliene. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că datele reflectă situația dintr-un anumit moment al zilei, în special într-o zi de weekend, când consumul este mai redus, notează Moldpres.
Blackoutul și falșii patrioți din politica moldovenească – e titlul unei analize publicate de Deutsche Welle. Autorul articolului, Vitalie Călugăreanu, constată că Unirea energetică a celor două maluri ale Prutului a salvat sâmbătă R. Moldova, după ce sistemul energetic al Moldovei s-a deconectat în regim de avarie din cauza cedării sistemului energetic ucrainean. În timp ce autoritățile și inginerii de la Chișinău, București și Kiev căutau soluții, agenții politici ai Kremlinului din Moldova jubilau, făceau glume pe rețelele de socializare și criticau guvernarea pentru faptul că nu a dat încă în exploatare linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care leagă direct sistemul energetic al Republicii Moldova de cel al României și UE, ocolind Ucraina și nodul energetic de la Cuciurgan, observă DW. Sunt aceiași politicieni care au criticat populist Guvernul proeuropean de la Chișinău când a aprobat această investiție majoră (unică de acest fel în ultimii 35 de ani), cerând speculativ atunci ca banii să nu fie cheltuiți pentru noua linie electrică, ci să fie dați pensionarilor, remarcă autorul articolului. Construcția acestei linii s-a finalizat și se află în faza de testare. Alte două linii de interconectare cu România (Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș) sunt în construcție, amintește DW.
Mai puțină birocrație, mai mult timp pentru educație de calitate, afirmă profesorii, citați de Moldova 1. Mai puține formulare, rapoarte și hârtii de completat reprezintă o adevărată ușurare pentru cadrele didactice, constată postul public de televiziune. Moldova 1 amintește în context că profesorii din R. Moldova nu vor mai fi obligați să-și confirme gradul didactic la fiecare cinci ani, vor putea lucra de la distanță în timpul vacanțelor școlare, vor avea mai multe zile la dispoziție pentru a verifica lucrările elevilor, iar catalogul pe suport de hârtie va fi înlocuit, obligatoriu și definitiv, de cel digital, începând cu 1 septembrie 2026.
