Revista presei internaționale | Rusia atacă Ucraina pentru a obține concesii strategice; SUA amenință militar Iranul
Presa internațională analizează în continuare perspectivele fragile ale negocierilor privind încheierea războiului ruso-ucrainean, pe fondul reluării contactelor diplomatice mediate de Statele Unite și al intensificării luptelor pe teren. În paralel, atenția publicațiilor occidentale se concentrează asupra tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite au desfășurat nave militare, amenințând cu atacuri regimul din Iran dacă acesta nu renunță la programul său nuclear.
O nouă rundă a negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia urmează să aibă loc în zilele de 4 și 5 februarie, în același format trilateral mediat de Statele Unite, relatează agențiile internaționale de presă. Potrivit Reuters, diferențele fundamentale dintre părți rămân semnificative, chiar dacă oficialii americani descriu drept „constructive” consultările preliminare desfășurate recent în Emiratele Arabe Unite. Agenția de presă notează că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reconfirmat poziția Kievului privind integritatea teritorială a țării și necesitatea unor garanții de securitate solide, menite să descurajeze noi atacuri ale Rusiei după semnarea unui eventual acord de încetare a focului.
The Guardian notează că reluarea negocierilor are loc în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina, ceea ce alimentează scepticismul privind disponibilitatea reală a Moscovei de a accepta un armistițiu durabil. Publicația britanică subliniază că, în pofida presiunilor diplomatice, Kremlinul continuă să condiționeze orice acord de recunoașterea controlului asupra teritoriilor ocupate din estul și sudul Ucrainei.
Rusia încearcă să obțină de la Ucraina concesii care ar fi strategic dăunătoare pe termen lung, arată un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Unian. Potrivit analiștilor, Kremlinul mizează pe perspectivele unor acorduri economice sau pe negocieri privind armamentele strategice pentru a-l convinge pe președintele american Donald Trump să accepte cererile Moscovei, inclusiv excluderea Europei din procesul de pace. Rusia încearcă să se prezinte ca un partener dispus la negocieri pentru a obține controlul asupra întregii regiuni Donețk pe cale diplomatică, remarcă experții ISW, citați de Unian. Ei avertizează însă că cedarea restului regiunii Donețk ar reprezenta o eroare strategică pentru Kiev, deoarece ar plasa Rusia într-o poziție mai favorabilă pentru reluarea atacurilor în viitor.
Europa asigură în prezent întreaga asistență financiară pentru Ucraina, dar nu a renunțat niciodată la dialogul cu Rusia, a declarat ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, într-un interviu acordat publicației Libération. Oficialul a subliniat că statele europene, principalii susținători financiari și militari ai Kievului, trebuie să mențină canale directe de comunicare cu Moscova pentru a-și apăra propriile interese. Barrot a afirmat că președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar dori să încheie războiul, invocând atacurile continue asupra civililor din Ucraina, inclusiv lovirea unui tren de pasageri, calificată drept crimă de război. Șeful diplomației franceze a reiterat că Ucraina poate conta pe un sprijin european ferm și constant.
Rusia ar putea folosi orice încetare a focului în Ucraina pentru a-și muta agresiunea spre Europa, a avertizat într-un interviu pentru The Telegraph, ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna. El a estimat că Rusia ar putea mobiliza sute de mii de foști combatanți, inclusiv foști deținuți și persoane cu antecedente criminale, pentru operațiuni de tip hibrid. Oficialul a precizat că serviciile secrete ruse implică deja astfel de persoane în sabotaje și atacuri în Europa, iar după 2022 au crescut semnificativ incidentele de acest tip. Estonia a început să ia măsuri, interzicând intrarea a peste 260 de foști combatanți ruși și publicând liste cu cei care ar putea încerca să ajungă în Europa după un eventual armistițiu, a amintit șeful diplomației de la Tallinn, avertizând că Europa trebuie să acționeze rapid, pentru că „nu e pregătită pentru pace”.
AFP notează că Uniunea Europeană finalizează în aceste zile prevederile celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să fie adoptat pe 24 februarie, la împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei la scară largă. Potrivit diplomaților europeni citați de agenție, noile măsuri vizează în special flota-fantomă utilizată de Rusia pentru exporturile de energie, precum și restricții suplimentare asupra tehnologiilor cu dublă utilizare. AFP dezvăluie că, în interiorul Uniunii Europene, persistă dezbateri privind eficiența pe termen lung a sancțiunilor și impactul acestora asupra economiei europene. Mai mulți lideri europeni, citați de agenția de presă, avertizează însă că o relaxare prematură a restricțiilor ar putea transmite un semnal greșit Moscovei și ar submina capacitatea UE de a influența comportamentul Kremlinului în contextul războiului din Ucraina.
Pe lângă eforturile de a menține presiunea economică asupra Moscovei, agenda europeană este marcată și de discuțiile privind viitorul Ucrainei în Uniunea Europeană. În acest context, Italia transmite semnale rezervate privind calendarul aderării Ucrainei. Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat într-un interviu pentru Corriere della Sera că sprijină integrarea europeană a Kievului, dar consideră că prioritate în procesul de extindere trebuie să aibă statele din Balcanii de Vest. Oficialul a precizat că Roma are angajamente asumate față de aceste țări și că Ucraina va trebui să parcurgă etapele necesare înainte de integrare. Tajani a amintit că toate cele șase state din Balcanii de Vest se află în prezent în diferite stadii ale procesului de aderare la UE. Șeful diplomației italiene a subliniat că sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm, dar nu implică o procedură accelerată care să ocolească alte dosare de extindere.
Principalele publicații internaționale își mențin atenția asupra evoluțiilor din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii tensiunilor dintre Statele Unite și Iran. Financial Times scrie că acestea sunt alimentate de reprimarea sângeroasă a protestelor interne în Iran și de disputele privind programul nuclear al Teheranului. Administrația americană cere Iranului să revină la negocieri asupra programului său nuclear și să limiteze capacitățile care i-ar permite să obțină armă atomică, notează Financial Times. Ziarul amintește că Washingtonul și‑a consolidat între timp prezența militară în regiune, trimițând portavionul USS Abraham Lincoln și alte nave în Marea Arabiei, ceea ce a crescut temerile privind o posibilă escaladare militară dacă diplomația nu va înregistra progrese. Chiar dacă își consolidează prezența militară în regiune, administrația americană încearcă totuși să evite o escaladare a situației, constată Financial Times.
Mai multe publicații scot în evidență avertismentul transmis ieri de liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, privind riscul declanșării unui război regional de amploare în urma unui eventual atac aerian al Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare iraniene. Al Jazeera remarcă în același timp că regimul de la Teheran a intrat în dispute aprinse nu doar cu administrația americană, ci și cu Uniunea Europeană. Agenția amintește că, după represiunile violente ale protestelor interne, blocul comunitar a declarat Garda Revoluționară Iraniană drept „organizație teroristă”, măsură pe care Teheranul o consideră ostilă și provocatoare. În replică, parlamentarii iranieni au desemnat armatele țărilor UE drept „grupuri teroriste” și au amenințat cu posibila expulzare a atașaților militari europeni, precizează Al Jazeera.
Dolarul american s-a apreciat azi din nou, în special față de monedele sensibile la evoluția materiilor prime, pe fondul scăderii accentuate a prețurilor aurului și argintului, relatează Bloomberg. Potrivit agenției, dolarul a câștigat cel mai mult în raport cu valutele Australiei, Noii Zeelande și Norvegiei, după ce aurul a înregistrat la finalul lunii ianuarie cea mai mare corecție din ultimul deceniu, iar argintul a scăzut cu până la 16%. Întărirea monedei americane vine după o perioadă de depreciere accentuată în a doua jumătate a lunii ianuarie, surprinzând o parte dintre investitori care mizau pe slăbirea dolarului, notează analiștii intervievați de Bloomberg. Ei avertizează că presiunile structurale asupra dolarului persistă, pe fondul politicilor imprevizibile ale administrației Trump și al deficitelor ridicate ale Statelor Unite.
