Revista presei | Modelul Estoniei, Letoniei și Lituaniei arată avantajele integrării europene pentru R. Moldova
Presa națională continuă să reflecte vizita efectuată la Chișinău de președinții parlamentelor statelor baltice, care au participat marți la deschiderea sesiunii parlamentare de primăvară. Reforma în domeniul administrației publice locale, dar și criza din sectorul imobiliar al R. Moldova, sunt alte subiecte abordate pe primele pagini ale publicațiilor naționale.
Radio Chisinau relatează că Parlamentul a inaugurat marți sesiunea de primăvară printr-o ședință solemnă, la care au participat președinții parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania, care se află într-o vizită oficială la Chișinău.
Demnitarii balitici au ținut discursuri în deschiderea sesiunii parlamentare, sublinind că R.Moldova a demonstrat reziliență și determinare în promovarea reformelor democratice și a parcursului european, fiind un exemplu pentru celelalte țări candidate la aderarea la UE, notează RFI .
Vizita comună a șefilor de parlamente din Estonia, Letonia și Lituania la Chișinău reconfirmă parteneriatul strategic în cadrul parcursului european al Republicii Moldova. Dincolo de dimensiunea diplomatică, aceste state ne oferă un sprijin constant în fața provocărilor geopolitice și hibride din regiune, au remarcat experții invitați la emisiunea ÎN CONTEXT, de la Moldova 1. „Acesta ar fi mesajul transmis de șefii parlamentelor din țările baltice: un mesaj puternic de sprijin și un îndemn ferm de a ne urma calea europeană fără ezitări, beneficiind de susținerea partenerilor externi și a decidenților de la Bruxelles. (...) În 2027, Lituania va prelua președinția Uniunii Europene, fapt ce ne va asigura un sprijin necondiționat în continuare. Respectiv, nu este un act simbolic, ci o vizită de viziune”, a declarat Viorica Țîcu, directoare de programe strategice la Institutul European de Studii Politice din Moldova.
Prezent în studioul Moldova 1, analistul politic Nicolae Negru a completat că sprijinul baltic conferă credibilitate Chișinăului pe scena europeană, transformând diplomația parlamentară într-un motor al integrării. „Este esențial să avem susținerea acestor țări - ele sunt bine ancorate în spațiul european și se bucură de autoritate. Diplomația parlamentară este unul dintre mecanismele fundamentale prin care putem avansa”, s-a arătat convins Nicolae Negru, citat de postul public de televiziune.
Modelul Estoniei, Letoniei și Lituaniei arată avantajele integrării europene pentru Moldova, rezumă Ziarul Național. Autorul articolului scoate în evidență datele economice care ilustrează succesul drumului european al acestor țări. În Estonia, salariul mediu brut a crescut de peste 4 ori, iar PIB-ul pe cap de locuitor s-a majorat de 3,5 ori. În Letonia, salariul mediu brut a avansat de aproape 5 ori, iar PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de 2,5 ori. În Lituania, salariul mediu brut a crescut de aproape 7 ori, iar PIB-ul pe cap de locuitor s-a majorat de 4 ori, ceea ce arată transformările profunde generate de integrarea europeană, comentează publicația. Totodată, autorul articolului observă că este pentru prima dată când șefii legislativelor din cele trei state baltice efectuează împreună o vizită oficială în Republica Moldova în acest format, fapt ce reprezintă un semnal puternic de susținere a parcursului european al țării noastre, comentează Ziarul Național.
Într-un editorial publicat de NordNews, Vitalie Cazacu se întreabă dacă va reuși Republica Moldova să evadeze definitiv din „zona gri” a istoriei. Editorialistul subliniază în context că prezența simultană la Chișinău a președinților legislativelor din Estonia, Letonia și Lituania marchează depășirea etapei declarațiilor de curtoazie. Republica Moldova caută în experiența baltică un model de succes și un ghid pragmatic pentru evadarea definitivă din „zona gri” a istoriei, constată Vitalie Cazacu. Teza acestei vizite este clară: ancorarea în spațiul european depinde de capacitatea Chișinăului de a transforma solidaritatea politică în reforme administrative ireversibile, consideră editorialistul. În opinia lui Vitalie Cazacu, deschiderea unei ambasade a Estoniei la Chișinău reprezintă un semnal politic de o însemnătate considerabilă. Din a doua jumătate a acestui an, prezența diplomatică baltică va fi completă, ceea ce transformă Republica Moldova dintr-un vecin asistat într-o prioritate strategică permanentă, conchide autorul articolului.
CSI – ultimele vestigii imperiale ale unui trecut care refuză să moară. E titlul unei analize semnate de fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase. În articolul publicat de Cotidianul, Alexandru Tănase notează că săptămâna trecută, Moscova a încercat din nou să tulbure apele la Comrat, organizând o așa-zisă „acțiune de protest”. (...) Totul semăna cu o piesă de teatru jucată fără public, într-un decor prăbușit, cu actori care nu știu că spectacolul a fost scos demult din repertoriu. Dincolo de lozincile de circumstanță – precum cerința „eliberării” Evgheniei Guțul sau alte formule reciclate – a răzbătut, totuși, adevăratul motiv al acestei „manifestări”: solicitarea adresată autorităților Republicii Moldova de a renunța la ieșirea din Comunitatea Statelor Independente. Este una din primele tentative ale Kremlinului de a reacționa la anunțul Chișinăului privind denunțarea acordurilor prin care Republica Moldova a ajuns parte a CSI, atrage atenția autorul articolului. „Pentru Republica Moldova, semnarea de către Mircea Snegur a Protocolului de la Alma-Ata a fost o răscruce: momentul în care am fost împinși – cu baioneta Armatei a 14-a la spate – să abandonăm parcursul firesc către România și Europa, care se reconstruiau după 1989 fără „formate” imperiale și să apucăm drumul spre stepele mongole, acolo unde Rusia își proiecta deja visul unei restaurații post-sovietice. ”
Între timp, presa are în vizor declarațiile făcute de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, într-un interviu acordat IPN. Satele vor rămâne, nimeni nu atentează la identitatea satelor, a punctat oficialul, ca reacție la criticile privind reforma administrației publice locale. Alexei Buzu a respins afirmațiile potrivit cărora reforma ar duce la lichidarea primăriilor ori la dispariția satelor, subliniind că procesul vizează eficientizarea administrației și îmbunătățirea serviciilor publice, observă agenția de știri.
În cadrul aceluiași interviu pentru IPN, Alexei Buzu a menționat că peste 320 de primării trec deja prin procesul de amalgamare voluntară. Acțiunea urmărește nu doar eficientizarea activității administrative, ci și extinderea accesului la servicii, digitalizarea lor și realizarea unor investiții sustenabile în comunități, în timp ce satele vor rămâne active și se vor dezvolta, a comentat oficialul. „Ne propunem câteva aspecte. În primul rând, trebuie să înțelegem că există o realitate în Republica Moldova, în care aproximativ 60% dintre primăriile din țară administrează afaceri și proiecte comunitare pentru o populație mai mică de 1 500 de cetățeni. Avem primării care deservesc 400 de cetățeni, 600 și așa mai departe. În asemenea condiții, este mult mai complicat să avem și să accelerăm proiectele noastre de dezvoltare locală, să ne asigurăm că toți cetățenii se bucură de drumuri calitative, apă, sanitație, servicii moderne și adecvate de gestionare a deșeurilor solide și așa mai departe. Atunci când într-o primărie activează doar patru-cinci specialiști, este complicat să atragi proiecte, să atragi investitori, să menții investiții și servicii necesare cetățenilor.”
Intituțiile de presă își focalizează atenția și asupra comentariilor făcute de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, care a venit cu clarificări privind situația de pe piața imobiliară. „Observ în spațiul public că unii agenți imobiliari, dezvoltatori și mai nou politicieni împing ideea ca piața imobiliară a scăzut doar datorită problemelor legate de limitele stabilite pe tranzacțiile în numerar și depunere a acestuia la bănci, notari etc. Or anume prețul este motivul cel mai important pentru care clienții s-au oprit în a cumpăra locuințe, fiind în așteptarea unei corecții a pieței”, a explicat deputatul. Newsmaker notează că Uniunea Agențiilor Imobiliare a cerut Parlamentului să intervină, pe fundalul scăderii istorice a vânzărilor de apartamente în 2025 cu peste 60%, atribuind declinul, între altele, plafonului cash de maxim 60.000 de euro.
Tot din presă aflăm că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat un nou tarif la gaz, care se va ieftini cu 2 lei și 32 de bani. Astfel, consumatorii vor plăti 14 lei și 42 de bani cu TVA pentru un metru cub, precizează TV8. Prețul calculat de ANRE este cu aproape un leu mai mic decât cel solicitat de compania Energocom, care livrează gazul, observă postul de televiziune. Instituția explică această diferență prin faptul că devierile financiare negative, în valoare de peste 400 de milioane de lei, acumulate anterior de Moldovagaz, au fost acoperite, iar în ultimele luni Energocom a înregistrat chiar și un surplus.
Iar TVR Moldova transmite că circa 90 la sută dintre persoanele care fac parte din comunitatea LGBT+ au fost supuse bullyingului sau abuzurilor fizice ori sexuale, potrivit rezultatelor unui studiu prezentat marți de Centrul de Informații "GENDERDOC-M". Angelica Frolov, director, a menționat că peste 90% dintre respondenți au fost expuși la comentarii, glume sau remarci cu tentă sexuală.
Discursurile homofobe și transfobe au fost, în anul 2025, mai mult indirecte, mascate în combaterea unor mituri legate de integrarea europeană sau în mesaje electorale. Totuși, anii cu alegeri rămân cei mai vulnerabili, scrie Moldova 1. „De fiecare dată când avem campanii electorale, crește numărul discursurilor de ură. 2025 nu a fost o excepție”, arată raportul anual privind situația drepturilor persoanelor LGBT+ în Republica Moldova, la care face referire postul public de televiziune. „Dacă facem o comparație cu anul 2005, vedem clar că instigările directe la violență și chiar la omor au scăzut considerabil. Astăzi, discursul public este mai atent, mai rafinat, însă conține mai multă dezinformare și propagandă”, a declarat Frolov, într-o conferință de presă.
