„Migrație de reîntoarcere”: demografii observă un fenomen de revenire a diasporei, dar sporul migrator rămâne negativ
Între 30 și 60 de mii de persoane părăsesc anual Republica Moldova, iar peste un milion de moldoveni se află în prezent peste hotare, potrivit statisticilor oficiale. Câți dintre aceștia se întorc acasă este mai dificil de estimat. Demografii susțin că, în ultimii ani, se observă o tendință de reîntoarcere a moldovenilor, însă în majoritatea cazurilor revin persoane aflate la vârsta de pre-pensionare. Pentru a atrage cât mai mulți conaționali acasă, este necesară asigurarea stabilității sociale și politice, consideră mediul academic.
Demografa Olga Găgăuz susține că, deși există conaționali care revin acasă după mulți ani în care s-au aflat peste hotare, sporul migrator rămâne în continuare negativ, ceea ce înseamnă că pleacă mai multe persoane decât se întorc.
Specialista afirmă că situații similare au fost întâlnite și în alte state, însă acestea au fost depășite prin elaborarea unor politici publice care sprijineau cetățenii reveniți în țara natală.
„Pe parcursul ultimilor ani, se observă migrația de reîntoarcere. Este caracteristică pentru persoanele care sunt în vârstă de 55 de ani și peste, între 55 și 65 aproximativ, care probabil au stat peste hotare mulți ani, poate câteva decenii, și acum, fiind deja la vârsta de pre-pensionare, revin în țară. Evident, este o categorie foarte importantă pentru țara noastră, cei care pot să investească în dezvoltarea socioeconomică, vin poate cu unele acumulări financiare”, a spus Olga Găgăuz, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Fiind întrebată cu ce îi putem atrage pe oameni să revină acasă, demografa a declarat că „foarte mulți factori influențează, inclusiv situația lor de peste hotare, cât de bine au încercat sau au reușit să se integreze în țările acestea”.
„Dar, totuși, migrația de revenire nu este foarte înaltă. Deocamdată, oportunitățile reduse de angajare în câmpul muncii din Republica Moldova nu reprezintă acel factor care ar putea să atragă mai multe persoane din diasporă”, a punctat Olga Găgăuz.
„Înțelegem foarte bine, nu putem să atingem un nivel comparabil cu cel din Uniunea Europeană într-o perioadă foarte scurtă, într-un an, doi sau trei. Trebuie să muncim cu toții și să facem așa ca țara noastră să prospere și atunci o să fie atractivă nu doar pentru cei care au rămas acasă, dar și pentru cei care sunt peste hotare și vor să revină în R. Moldova. La un moment dat, lumea a început să revină în țările de baștină, au fost implementate diferite politici, în primul rând, politici de angajare în câmpul muncii, politici care ar facilita integrarea, reintegrarea persoanelor din diasporă”, a adăugat specialista.
Îmbătrânirea populației și exodul tinerilor peste hotare sunt subiecte de maximă importanță, consideră președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu. Potrivit acestuia, tinerii pot fi convinși să se întoarcă la rădăcini doar prin stabilitate, condiții bune de trai și speranța că în țară pot avea un viitor sigur.
„Ar dori să vină acasă și să pună pe roate niște afaceri, pentru că, oriunde te duci, ești oaspete, acasă, totuși, ești stăpân. Nu sunt siguri că este mediul care o să-i susțină, că vor fi protejați, este o oarecare, eu aș spune, instabilitate. Conaționalii noștri se tem de această instabilitate. Care ar fi ieșirea? Să consolidăm societatea noastră și să creăm condiții, pentru că fiecare dintre noi dorește un viitor pentru copii, pentru nepoți, pentru strănepoți”, a subliniat Ion Tighineanu.
Declinul demografic s-a accentuat continuu în R. Moldova, fiind alimentat de reducerea naturală a populației și migrația externă masivă. Din 2019 până în 2025, numărul populației s-a diminuat cu peste 260.000 de locuitori. Estimativ, numărul populației constituia anul trecut peste 2.380.000 de persoane.
Autor: Svetlana Bogatu
CITIȚI ȘI:
