Voturi insuficiente: Moțiunea simplă împotriva politicilor Ministerului Agriculturii a picat
Moțiunea simplă împotriva politicilor Ministerului Agriculturii, inițiată de 42 de deputați din opoziție, nu a trecut. Dezbătută în ședința Parlamentului din 5 februarie, timp de aproape cinci ore, moțiunea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată.
Replica ministrei în Parlament
De la tribuna Parlamentului, ministra Ludmila Catlabuga a demontat retorica politicienilor care afirmă că agricultura Republicii Moldova ar fi în colaps. Potrivit acesteia, după ani la rând în care sectorul a fost împins într-o dependență de o singură piață externă, „imprevizibilă, instabilă și lipsită de reguli clare de joc”, astăzi, cu sprijinul partenerilor, agricultorii au acces la piețe diversificate, iar produsele moldovenești sunt mai prezente ca oricând și apreciate pe plan extern.
„Dacă agricultura ar fi în colaps, nu am vedea proiecte depuse într-un volum care depășește cu mult alocările disponibile, nu am vedea fermieri dispuși să vină cu cofinanțare proprie sau companii care își extind capacitățile de procesare, modernizare și digitalizare. Cererea ridicată pentru finanțare nu este semnul unui declin, este semnul unui sector viu, activ, cu potențial economic real”, a subliniat Ludmila Catlabuga.
Exporturi în creștere
Potrivit ministrei, în anul 2024 agricultura a contribuit cu 7.1% la Produsul Intern Brut (PIB), iar împreună cu industria alimentară contribuția a fost de aproximativ 14%. Sectorul agroalimentar a generat peste 45% din exporturile totale și a angajat circa 18% din forța de muncă activă.
Uniunea Europeană a absorbit 65% din exporturile agroalimentare în 2024, față de 45% în anul 2021. Aceeași structură se menține și pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2025. Exporturile de cireșe către Uniunea Europeană au crescut de peste 25 de ori, iar exporturile de prune și struguri s-au dublat. Exportul de ouă în Uniunea Europeană s-a cifrat la 61 de milioane de dolari, iar cel de carne – la 63 de milioane de dolari.
„Aceste cifre nu descriu un sector marginal, descriu un pilon strategic al economiei naționale. Scăderea ponderii procentuale a agriculturii în PIB, invocată în moțiune, nu este un semn de colaps. Este un proces economic normal, într-o economie care se diversifică. Crește industria, cresc serviciile, crește digitalizarea, iar agricultura devine mai eficientă, mai tehnologizată, mai orientată spre valoare adăugată”, a notat Ludmila Catlabuga.
Insolvabilitate și măsuri de sprijin
Ministra a recunoscut că 283 de întreprinderi agricole se află în proceduri de insolvabilitate, dintre care 158 au intrat în dificultate în ultimii trei ani, iar jumătate dintre acestea sunt din sudul Republicii Moldova, din raioanele Cahul și Ștefan Vodă.
„Aceste date nu sunt ignorate. Intervenim, ascultăm și acționăm sistemic. Nu pentru imagine, ci pentru stabilitate pe termen lung. Nu facem din asta spectacol de fațadă, nu facem PR, facem să fie durabil”, a declarat ministra.
Ludmila Catlabuga a reiterat că a fost instituit un moratoriu de 12 luni asupra executărilor silite pentru fermieri. Aceasta nu este o anulare a datoriilor, ci un răgaz oferit agricultorilor. Totodată, este în curs de îmbunătățire cadrul de funcționare al organizațiilor de creditare.
Situația subvențiilor
Referindu-se la subvenționare, ministra a spus că, din totalul celor 3.130 de cereri pentru subvenții post-investiții, în valoare de aproximativ 1.7 miliarde de lei, 900 de milioane de lei au fost achitate pentru peste 2.200 de cereri. Restul dosarelor se află în proces de examinare și urmează să fie achitate până la finele lunii iunie 2026. Valoarea totală a subvențiilor post-investiții aferente anului 2025 este de 1.4 miliarde de lei, la care se adaugă 500 de milioane de lei plăți complementare.
„Valoarea plăților neachitate către fermieri constituie circa 1.9 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor analizează soluții pentru asigurarea resurselor necesare, inclusiv prin mecanisme precum valorile mobiliare de stat sau prin îmbunătățirea colectării veniturilor în urma politicii fiscal-vamale, astfel încât să putem acoperi aceste plăți într-un mod mai sustenabil și, dacă va fi posibil, într-o tranșă, pentru a reduce presiunea asupra fermierilor”, a spus ministra Catlabuga.
Ea a adăugat că cifra de patru miliarde de lei, vehiculată în moțiune, reprezintă „o interpretare forțată”, pentru că nu este vorba de datorii sau de refuz de plată, ci de angajamente rezultate din investițiile fermierilor, pe care statul le onorează conform unui calendar financiar.
„Sprijinul statului s-a majorat aproape de patru ori. Problema nu este că astăzi se oferă mai puțin, ci că în anii precedenți, sub guvernări diferite, s-a permis aprobarea de investiții peste plafonul real al fondului, fără un mecanism de planificare multianuală”, a afirmat Ludmila Catlabuga.
Schimbarea abordării în agricultură
Ministra a mai spus că investițiile vor continua, însă autoritățile au schimbat abordarea. Astăzi nu mai sunt compensate pierderile, ci agricultorii sunt ajutați să prevină riscurile.
De asemenea, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare are în proces de elaborare două proiecte care vizează dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare și prevenirea practicilor comerciale neloiale.
„Aceste măsuri vor consolida producția autohtonă, vor crește valoarea adăugată în țară și vor proteja relațiile corecte dintre producători, procesatori și consumatori, astfel încât fermierii să primească un preț echitabil pentru munca lor. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile publice acordă prioritate produselor locale în achizițiile publice. Această măsură va crește ponderea produselor autohtone, va sprijini direct producătorii și va consolida economia locală”, a notat aceasta.
Opoziția semnalează riscuri și dependențe
Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, unul dintre semnatarii moțiunii, a declarat că, deși autoritățile invocă consecințele unui mecanism deficitar de acordare a subvențiilor, aplicat anterior, realitatea este că finanțările din bugetul de stat pentru fondul de susținere a agricultorilor au scăzut.
În ceea ce privește exporturile, parlamentarul a spus că „este foarte bine că exporturile pe piața UE cresc”, însă a întrebat ministra ce fac autoritățile pentru a evita riscul dependenței de o singură piață, indiferent care ar fi aceasta.
„Cu siguranță, dependența de o piață nu e bine. Piața UE este, de fapt, alegerea fermierilor, iar, în ceea ce privește Ministerul, avem acorduri bilaterale cu multe state, inclusiv din afara spațiului UE, diversificăm la maximum. Mai mult ca atât, am putut penetra și piața Japoniei, care este o piață foarte bună”, a subliniat Ludmila Catlabuga.
Răspunzând la o întrebare a liderului fracțiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, privind dependența pieței autohtone de importurile de lapte și produse lactate, în principal din Ucraina, ministra a menționat că sectorul zootehnic este declarat unul de importanță primară și beneficiază de susținere constantă.
„Când vorbim despre lapte – și ați menționat că avem mult lapte din import – da, este o moștenire a perioadei în care am fost cumva axați mai mult pe gospodăriile casnice decât pe ferme autorizate și industrializate, cu o cantitate clară și continuă pe tot parcursul anului. Volatilitatea acestei cantități, pe care o simt procesatorii, este, de fapt, problema majoră asupra căreia lucrăm, atât cu fermele zootehnice, cât și cu procesatorii din industria alimentară. Există proiectul AGGRI (finanțat de Banca Mondială - n.r.) și urmează, în continuare, să fie extins sprijinul, astfel încât, până în 2030, să ajungem la acea suficiență pentru domeniul de procesare”, a adăugat ministra.
Sergiu Stefanco, deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, a atras atenția asupra scăderii producției în mai multe sectoare, invocând reducerea cantităților de lapte și a efectivelor din zootehnie, precum și concurența neloială de pe piață. „Orice am produce noi este mai scump decât la vecinii noștri”, a declarat parlamentarul, subliniind necesitatea unor mecanisme clare de sprijin pentru producători.
Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, președintele Comisiei pentru agricultură, Serghei Ivanov, a declarat că scopul moțiunii nu a fost să fie demisă ministra, ci să se ia act de „catastrofa spre care se duce țara”. Votul pentru moțiune este un semnal de alarmă și un îndemn la recunoașterea problemelor și rezolvarea acestora.
Supusă votului, moțiunea a acumulat 34 de voturi „pentru”, mai puține decât numărul semnatarilor care au înaintat-o. Împotrivă au votat 53 de deputați, iar trei nu au participat la vot.
Precizăm că moțiunea simplă este mecanismul prin care deputații pot trage la răspundere un membru al Guvernului sau pot exprima nemulțumirea față de acțiunile acestuia. Pentru a fi adoptată, ea trebuie să fie votată de majoritatea deputaților prezenți în ședință.
În ședința din 5 februarie, opoziția a depus o nouă moțiune simplă – asupra politicilor statului în domeniul securității energetice. Parlamentarii au cerut Guvernului instituirea unui regim excepțional și aplicarea retroactivă a tarifelor micșorate la gaze, cel puțin începând cu 1 ianuarie 2026.
Moțiunea va fi examinată în ședință plenară, stabilită de Biroul Permanent, nu mai târziu de 14 zile de la depunere.
CITIȚI ȘI:
