Revista Presei | Maia Sandu: „Guvernul este așteptat să prezinte un program de accelerare a creșterii economice”
Cum vede șefa statului cele 100 de zile ale Guvernului Munteanu; de ce case locuite dintr-o suburbie a capitalei, nu se regăsesc în actele oficiale nici după reevaluarea cadastrală; recoltarea sfeclei de zahăr în plină iarnă – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Guvernul condus de Alexandru Munteanu urmează să prezinte un program privind accelerarea creșterii economice, în pofida impedimentelor de ordin extern și intern. Moldova 1 propune declarația președintei Maia Sandu, făcută în cadrul unei emisiuni la TV8. Întrebată ce crede despre primele 100 de zile de mandat al Cabinetului Munteanu, șefa statului a declarat că „în 100 de zile nu faci revoluție în economie”. Președinta a evidențiat problemele sistemice cu care se confruntă R. Moldova. Este vorba de lipsa forței de muncă; productivitatea și tehnologiile. Totodată, ea a vorbit despre necesitatea implicării statului în proiecte de infrastructură pentru a asigura condiții pentru mediul de afaceri.
Terenuri din proprietatea statului ar putea fi vândute pentru construcția imobilelor. Igor Grosu anunță un „pachet de intervenții”, titrează Ziarul de Gardă. Este vorba de unele terenuri din periferia capitalei. Președintele Parlamentului spune că aceasta ar fi una dintre măsurile „unui pachet de intervenții” pentru reglementarea sectorului imobiliar, însă urmează să poarte discuții cu „dezvoltatorii”.
O analiză despre criza de pe piața imobiliară găsiți pe Moldova 1. Membrii Uniunii Agențiilor Imobiliare afirmă că prăbușirea vânzărilor nu este un fenomen natural de „corecție”, ci rezultatul unui cumul de factori administrativi și bancari care descurajează cumpărătorii și afectează întregul lanț economic. Potrivit reprezentanților UAI, dificultățile apar în special în faza finală a unei tranzacții. Legislația plafonează plățile în numerar la 60.000 de euro, iar pentru sumele ce depășesc acest prag, cumpărătorii trebuie să efectueze transferuri bancare și în plus, justificarea provenienței banilor. Uniunea Agențiilor Imobiliare a formulat un set de propuneri menite să deblocheze piața.
Factura la gaze ia forma unui test de onestitate politică. Pe nordnews citiți un editorialul semnat de Vitalie Cazacu. El scrie că bătălia facturilor s-a mutat de la ghișee la tribuna Parlamentului, devoalând eșecul de management al Ministerului Energiei. Moțiunea depusă de opoziție pe 5 februarie 2026 transformă o cifră contabilă într-o acuzație gravă: cetățeanul a creditat forțat statul prin tarife menținute artificial, în timp ce prețurile internaționale se prăbușeau. Pentru opoziție dilema este simplă: dacă Guvernul a putut interveni excepțional pentru a scumpi anterior gazul, de ce nu ar face același lucru pentru a-l ieftini retroactiv? Argumentul guvernării (prudența în fața șocurilor) își pierde cumva legitimitatea în fața unei ierni geroase și a unei inflații galopante la alimente, constată editorialistul. Solicitarea de aplicare retroactivă a prețului este un instrument politic riscant, dar moral justificat prin precedentul măririi tarifelor în baza unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale. Dacă „starea de urgență” a permis scumpiri instantanee, de ce nu ar permite și restituiri imediate?, se întreabă Vitalie Cazacu.
Reevaluare cadastrală pe geodata.gov.md: case descoperite în Moldova ce nu figurează în actele oficiale. Pe TV 8 vedeți un reportaj din satul Tohatin unde este o stradă cu mai multe case în care oamenii trăiesc de ani de zile, dar care nu există în datele cadastrale. Explicația primarului este că zona respectivă este una de vile și nu una rezidențială. De cealaltă parte, autoritățile susțin că recenta evaluare cadastrală a inclus și casele de vacanță, garajele și alte construcții auxiliare. În total, reevaluarea a vizat aproximativ șase milioane de bunuri imobile. Detalii, vedeți în reportaj.
Cum s-a ajuns ca sfecla de zahăr să fie recoltată în februarie. Ce se întâmplă pe piața zahărului, ne explică mold-street.com. Este pentru prima dată când în Republica Moldova recoltarea sfeclei de zahăr se desfășoară în lunile ianuarie-februarie și nu în cele de toamnă. Cu toate acestea, într-un răspuns pentru publicație, conducerea Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova dă asigurări că țara este asigurată cu zahăr de calitate și la prețuri competitive. În ultimii ani, sectorul zahărului a fost puternic afectat de condiții climatice extreme. Seceta severă din anul 2024 a compromis peste 60 % din recoltă, iar în primăvara anului 2025, înghețurile timpurii au afectat aproximativ 65% din suprafețele semănate, generând pierderi semnificative. La acestea s-au adăugat ploile abundente din toamna anului 2025, care, la fel, au influențat negativ dezvoltarea culturii și accesul utilajelor agricole în perioada optimă de recoltare.
Jurnal.md scrie despre o nouă fraudă: Escrocii se prezintă angajați ai programului „Ajutor la contor” și cer date personale. Mai mulți cetățeni au informat autoritățile despre apeluri suspecte privind programul de compensații. Persoane necunoscute se prezintă drept angajați ai programului și contactează cetățenii sub pretextul transferului compensațiilor, solicitând IDNP-ul și datele bancare. Ministerul Muncii și Protecției Sociale avertizează cetățenii că este vorba de fraudă și atenționează populația să nu ofere date personale.
Cetățenii Republicii Moldova au tot mai puțină încredere în justiție și își caută dreptatea la Strasbourg. TVR Moldova scrie că Republica Moldova a ajuns în topul statelor membre ale Consiliului Europei după numărul de plângeri, pe cap de locuitor, depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit unei analize a Centrului de Resurse Juridice de la Chișinău, în anul 2025, împotriva Republicii Moldova au fost depuse 468 de cereri, cu aproape 30 la sută mai multe decât în anul precedent. Potrivit Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova, problema principală nu este numărul cererilor ajunse la CEDO, ci repetarea acelorași tipuri de încălcări ale legii, de la un an la altul, ceea ce ar indica deficiențe sistemice.
Sute de mii de dolari sau euro ar fi fost în faimoasa sacoșă neagră din dosarul „Kuliok”. Cel puțin asta a declarat în instanță fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, audiat ca martor al acuzării, scrie TV8. Ex-vicepreședintele PDM susține că Vladimir Plahotniuc i-a spus câți bani erau în pungă. Potrivit lui Cebotari, este vorba de 750 sau 500 de mii de dolari sau euro. Fostul membru PDM a evitat însă să spună același lucru și în fața presei, subliniind că judecătorii trebuie să evalueze toate declarațiile și probele. În fața magistraților, martorul a mai menționat că a participat la mai multe întâlniri între democrați și socialiști, majoritatea desfășurate la sediul PDM, dar și la una organizată într-un restaurant. Pe 11 februarie, Vladimir Plahotniuc este așteptat în fața judecătorilor pentru a face mărturii în dosarul în care este vizat Igor Dodon.
Mai multe persoane pleacă peste hotare, decât se întorc, titrează Moldova 1. Între 30 și 60 de mii de persoane părăsesc anual Republica Moldova, iar peste un milion de moldoveni se află în prezent peste hotare, potrivit statisticilor oficiale. Câți dintre aceștia se întorc acasă este mai dificil de estimat. Demografii susțin că, în ultimii ani, se observă o tendință de reîntoarcere a moldovenilor, însă în majoritatea cazurilor revin persoane aflate la vârsta de pre-pensionare. Pentru a atrage cât mai mulți conaționali acasă, este necesară asigurarea stabilității sociale și politice, consideră mediul academic. Demografa Olga Găgăuz susține că deocamdată, oportunitățile reduse de angajare în câmpul muncii din Republica Moldova nu reprezintă acel factor care ar putea să atragă acasă mai multe persoane din diasporă.
Cancerul, principala cauză a dizabilității severe în R. Moldova. Cine asigură recuperarea de după tratament? Un reportaj la acest subiect găsiți pe Europa Liberă. Astfel, cele mai multe cazuri de dizabilitate severă în R. Moldova - aproape 28% - sunt cauzate de tumori, pe locul doi fiind tulburările mentale, arată ultimele date statistice, pentru 2024. Publicația prezintă și povestea Alinei Lapicus, în vârstă de 28 de ani, care cu aproape trei ani în urmă a fost diagnosticată cu blastom medular - o tumoare cerebrală canceroasă. Greul cel mare, spune ea, nu a fost tratamentul, ci recuperarea. Totul a trebuit să facă pe cont propriu. Din octombrie 2024, Alina a primit gradul doi de dizabilitate, pentru care primește lunar o pensie de 3.700 de lei. Tânăra spune că încă nu se poate implica la un job fulltime.
Pe Moldova 1 vedeți Strategia de dezvoltare a TRM, prezentată public. Compania „Teleradio-Moldova” își propune să devină principalul pilon de informare credibilă până în 2030. Strategia vizează consolidarea credibilității și independenței editoriale, modernizarea infrastructurii și extinderea prezenței digitale. TRM își propune să devină o sursă de referință în fața concurenței din partea rețelelor sociale și a platformelor de streaming. Astfel, TRM va miza pe evenimente de anvergură, concerte naționale, transmisiuni sportive și producții speciale care adună publicul în jurul valorilor comune. Documentul este unul clar, accesibil și orientat spre interesul public, susțin experții.
