Capcana etichetelor eco: Ghid pentru identificarea fenomenului de „spălare verde”
Securitatea alimentară și sustenabilitatea reprezintă două dintre cele mai presante provocări ale timpurilor noastre. Cum facem așa încât produsele alimentare cu etichete eco să fie într-adevăr sustenabile este o întrebare la care aflăm toate răspunsurile într-un ghid tematic, lansat de un grup de profesori de la Institutul Național de Cercetări Economice.
Una dintre autoarele ghidului, Olga Timofei, susține că fenomenul de „spălare verde” (greenwashing) este o formă de publicitate înșelătoare, care trebuie eliminată prin orice metode posibile, legale, pentru a susține producătorii loiali.
Mai exact, unii producători pretind eronat că ar oferi produse ecologice consumatorilor.
„Este o temă destul de nouă pentru țara noastră. Este un fenomen puțin studiat și cunoscut printre consumatori, autorități și chiar cercetători. Este, de fapt, o practică utilizată de agenții economici pentru a înșela consumatorii, autoritățile publice cu privire la faptul că activitatea lor este benefică mediului, că se gândesc la mediu. Este o imagine falsă că activitatea este responsabilă, ecologică și creează impresia că produsele lor sunt sustenabile, mai sustenabile decât sunt ele în realitate. Este o practică destul de periculoasă, deoarece creează această imagine înșelătoare. Când consumatorii își dau seama că activitatea acestor companii este înșelătoare, nu mai doresc să cumpere aceste produse, pentru că, dacă o etichetă e adevărată, iar trei sunt înșelătoare, consumatorii se simt înșelați și amăgiți și nu vor să plătească, poate, mai mult pentru un produs ca și cum ar fi ecologic”, a spus, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova, Olga Timofei, doctor în științe economice, conferențiar cercetător la Institutul Național de Cercetări Economice.
Evident, au de suferit și antreprenorii autentici, care într-adevăr se gândesc la mediu și cărora le pasă de sustenabilitatea economiei pe viitor.
„În acest ghid avem mai multe recomandări atât pentru consumatori, cât și pentru autorități, chiar și pentru companii ca să își verifice activitățile. Consumatorul ar trebui să vadă, să verifice cât de transparentă este activitatea companiei - are o pagină dedicată, poate, sustenabilității, este publică informația despre lanțul de aprovizionare, despre materialele pe care le folosește, despre procesele lui, oferă și date sau doar slogane, care este reputația companiei? A fost implicată în anumite scandaluri, poate, anterior legate de mediu, de muncă în condiții nefaste sau fraude. (...) Ne uităm, verificăm etichete, ne uităm cât corespund ele realității. Sunt câteva tehnici, mai multe o să găsiți în ghid”, a adăugat Olga Timofei.
Autoarea ghidului a mai subliniat, la Radio Moldova, că, pentru a asigura acest cadru eficient de prevenire, monitorizare și sancționare a practicilor de „spălare verde”, este necesară implicarea instituțiilor publice cu anumite competențe complementare.
„Protecția consumatorului rămâne un pilon central. Inspectoratul pentru supravegherea produselor nealimentare și protecția consumatorului trebuie să intervină, să verifice aceste practici comerciale neloiale, să monitorizeze acești termeni utilizați de companii ca eco, bio, organic, dacă sunt certificate false, dacă sunt etichete neconforme ale diferitor produse alimentare. Inspectoratul pentru Protecția Mediului tot trebuie să intervină cu anumite expertize și control specializat. Sunt mai multe instituții responsabile care, la diferite etape, se pot implica și pot verifica etichetele și afirmațiile în diferite slogane, publicități, diferite afirmații, poate nejustificate cu privirea la beneficiile verzi ale diferitor produse. Să monitorizeze și să sancționeze aceste reclame difuzate în mass-media, să intervină dacă afirmațiile false oferite sunt avantajoase, dar nefundamentate”, a conchis autoarea ghidului.
