Revista presei | Vocea diasporei moldovenești, mai aproape de UE; Siguranța copiilor în mediul digital, provocare majoră pentru întreaga societate
Din presă aflăm despre o inițiativă a cetățenilor din diaspora de a crea un consiliu pentru susținerea integrării europene a R. Moldova. Siguranța copiilor în spațiul online, dar și consecințele condițiilor meteorogice dificile din ultimele zile, sunt alte subiecte despre care citim pe primele pagini ale publicațiilor naționale.
TVR Moldova notează că se împlinesc 100 de zile de când a fost învestit Guvernul Munteanu. În această perioadă, noul guvern a trebuit să întocmească un buget, să facă față unei crize energetice, să demareze o serie de reforme și să avanseze de drumul integrării europene, rezumă postul de televiziune. Stas Madan, expert economic, Expert-Grup: „Principalul reper inclusiv pe palierul economic a fost mai degrabă țintele din agenda de reforme cu UE. Iar bugetul de anul acesta a venit cu un mesaj puternic proinvestiții, în special implementării acțiunilor din Planul de Creștere cu UE. Dacă ne uităm la cheltuielile bugetului public național, vedem că cele curente vor crește cu 7%, în timp ce cheltuielile capitale, care reflectă investițiile, se preconizează a fi crescute cu 28 la sută. Așteptăm în continuare elemente de... viziune nouă pe tărâmul economic.” Andrei Curăraru, expert în Securitate și Politici Publice, WatchDog: „După mine, o bilă albă ar trebui să primească domnul Junghietu, care a făcut față foarte rapid unei crize, care nu s-a mai văzut în RM din anii 90. Eu cred că e aproape invizibil ministrul Justiției. ”
Moldovenii din diaspora vor să creeze un consiliu pentru susținerea integrării europene, titrează TVR Moldova. Postul de televiziune notează că cetățeni ai R. Moldova, stabiliți în peste 12 țări, au inițiat la Bruxelles procesul de constituire a unui Consiliu al Diasporei, o platformă civică a cărei misiune declarată e să sprijine statul în drumul spre integrarea europeană. Acest lucru se poate face prin coordonarea implicării comunităților de basarabeni din străinătate și dezvoltarea de proiecte comune în domenii precum informarea, dezvoltarea economică, activismul civic și marketingul de țară, precizează TVR Moldova.
Consiliul Diasporei este constituit ca o structură menită să reprezinte vocea moldovenilor de peste hotare în relația cu instituțiile Uniunii Europene și cu autoritățile de la Chișinău, mai scrie Moldova 1. Inițiativa este gândită ca o platformă civică, non-profit, deschisă tuturor comunităților moldovenești din lume, precizează sursa citată.
Mai multe publicații atrag atenția la o declarație făcută de președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, cu privire la siguranța copiilor în spațiul online. Șefa statului avertizează că impactul rețelelor sociale asupra minorilor devine tot mai vizibil și cere o discuție publică amplă privind eventuale restricții de acces, scrie Cotidianul. Siguranța copiilor în mediul digital nu mai este doar o preocupare a familiilor, ci o provocare majoră pentru întreaga societate, semnalează șefa statului. Agenția IPN notează că președinta Maia Sandu propune consultări ample, cu participarea părinților, profesorilor și specialiștilor în sănătate, pentru a identifica soluții de protejare a copiilor în mediul online și pentru a decide dacă sunt necesare intervenții la nivel legislativ.
Mircea Eșanu, directorul Agenției Servicii Publice, explică, în cadrul Podcast ZdCe, cum s-a ajuns la situația înăspririi condițiilor de obținere a unui buletin de identitate pentru persoanele care nu și l-au perfectat niciodată până la vârsta de 18 ani. Directorul ASP a argumentat necesitatea unei verificări mai minuțioase a persoanelor care își doresc acte de identitate ale R. Moldova, prin riscurile la adresa securității, în contextul războiului din Ucraina și a mai multor încercări de falsuri în acte, notează ZdG. Mircea Eșanu se referă la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de către deputatul Vasile Costiuc, precum și la cazurile cetățenilor R. Moldova stabiliți peste hotare, care întâmpină dificultăți la perfectarea unui act de identitate moldovenesc, după atingerea majoratului. Directorul ASP a menționat că în asemenea situație ar fi peste 26 de mii de persoane născute în R. Moldova, după declararea independenței.
Mold-Street relatează între timp că cele mai multe medicamente rebutate de pe piața RM provin de la producatori din India, date prezentate în raportul anual al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Este vorba de produse farmaceutice neconforme, retrase din uz sau distruse, care includ preparate cu termen de valabilitate expirat, produse contrafăcute, cele cu deficiențe de calitate sau cele fără documente de origine, precizează publicația. În același timp, Agenția a primit 439 de rapoarte privind suspiciuni de reacții adverse, lipsa efectului terapeutic și efecte secundare după imunizare, mai scrie Mold-Street. Dintre toate reacțiile adverse raportate în 2025, mai mult de jumătate au fost severe. Cele mai multe cazuri, treizeci și șase, au implicat preparatul Ceftriaxone, urmat de vaccinul contra rujeolei, precizează sursa citată.
Ambulanțe derapate și arbori căzuți: Salvatorii au intervenit în peste70 de situații de risc, în 24 de ore, rezumă Agora. Publicația notează că un autobuz cu 18 pasageri la bord a derapat de pe carosabil și nu și-a mai putut continua deplasarea. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, salvatorii și pompierii au intervenit, în principal, pentru deblocarea și tractarea mijloacelor de transport, inclusiv a ambulanțelor, care au derapat sau s-au împotmolit pe trasee acoperite de polei și ghețuș. Totodată, echipele au acționat pentru degajarea drumurilor de arbori doborâți de vânt și ninsoare, mai scrie Agora.
În fine, tot din presă aflăm că R. Moldova a fost clasată pe locul 5 mondial la capitotul securitate cibernetică. Radio Chișinău notează că punctajul a fost oferit în cadrul National Cyber Security Index (NCSI), realizat de Academia de E-Guvernare din Estonia. Clasamentul este condus de Cehia, cu un scor de 98,33 puncte, urmată de Canada și Estonia (ambele cu 96,67), Finlanda (95,83) și Republica Moldova, cu 94,17 puncte. În top mai figurează Belgia, Ungaria, România, Slovacia și Polonia, toate cu scoruri peste 92 de puncte, precizează sursa citată. Deși poziția obținută indică un nivel ridicat al capacităților de securitate cibernetică, datele mai arată că nivelul general de dezvoltare digitală al Republicii Moldova rămâne modest, observă Radio Chișinău. Statul are un scor de aproape 63 la capitolul digitalizare, ceea ce generează un decalaj de peste 31,51 puncte între securitatea cibernetică și infrastructura digitală – unul dintre cele mai mari din clasament, observă sursa citată.
