Revista presei internaționale | SUA vor noi alegeri în Ucraina pentru a forța Rusia să accepte pacea; Israelul, gata să atace singur Iranul
Presa internațională se concentrează asupra presiunilor exercitate de Statele Unite pentru accelerarea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, într-un context marcat de blocaje politice și lipsa compromisurilor. În paralel, publicațiile străine analizează efectele indirecte ale acestor politici asupra economiei ruse și asupra pieței globale a energiei. Presa europeană scoate în evidență rezultatele alegerilor prezidențiale din Portugalia, unde populiștii au fost învinși.
Negociatorii americani și ucraineni discută posibilitatea încheierii unui acord de pace între Rusia și Ucraina până în iunie, dar termenul este considerat nerealist din cauza lipsei unui consens asupra viitorului regiunii Donbas, consideră analiștii citați de canalul ucrainean 24 TV. Potrivit acestora, orice acord ar urma să fie supus unui referendum național, care să aibă loc simultan cu alegerile din Ucraina, însă organizarea votului ar necesita modificări legislative, deoarece alegerile sunt interzise în timpul stării de război. Aceeași experți susțin că Donald Trump urmărește să obțină Premiul Nobel pentru Pace, prezentând încheierea războiului din Ucraina drept realizarea majoră a mandatului său, ceea ce i-ar aduce avantaje electorale în confruntarea cu democrații. Rusia respinge orice garanții de securitate pentru Ucraina până la semnarea unui acord de pace după condițiile Moscovei, cerând recunoașterea juridică a întregului Donbas ocupat și a altor teritorii. Condițiile impuse de Rusia sunt nerealiste și contravin dreptului internațional, ceea ce face imposibil ca Trump să le accepte fără a-și afecta șansele electorale, notează aceeași analiști. Potrivit acestora, administrația SUA vrea un armistițiu până în martie pentru ca următoarele două luni să fie organizate alegeri prezidențiale care să aducă la putere un alt președinte pe care Trump să-l poată așeza la aceeași masă de discuții cu președintele rus Vladimir Putin.
Și NBC News semnalează că Statele Unite exercită presiuni asupra Ucrainei și Rusiei pentru a încheia cât mai curând războiul. Potrivit surselor postului american, Kremlinul insistă asupra retragerii trupelor ucrainene din Donbas, poziție ce ar fi agreată de administrația Trump, care promite să ofere în schimb Ucrainei garanții solide de securitate menite să descurajeze atacurile Rusiei după încheierea unui eventual acord de încetare a focului. În aceste condiții, „timpul nu este de partea Ucrainei”, iar președintele Zelenski se află într-o poziție dificilă, deoarece presiunea americană se concentrează mai mult asupra lui, constată experții citați de NBC News. Analiștii consideră că în prezent nici Kievul, nici Moscova nu sunt gata pentru compromisuri și ignoră termenele stabilite de Trump, sperând să învingă adversarul fie pe câmpul de luptă, fie prin destabilizarea internă a inamicului.
Concomitent cu presiunile politice ale Casei Albe asupra Kievului, mai multe agenții de presă atrag atenția asupra impactului pe care-l are politica administrației de la Washington asupra economiei ruse. Reuters informează că, în așteptarea încheierii unui acord comercial cu Statele Unite, care prevede reducerea tarifelor americane până în martie, rafinăriile din India evită achizițiile de petrol rusesc pentru livrările din aprilie și intenționează să se abțină de la astfel de tranzacții pe termen lung. Reuters notează că, deși unele rafinării au planificat livrări pentru martie, majoritatea au încetat să mai cumpere petrol rusesc, după ce importurile din decembrie au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii doi ani. Oficialii indieni citați de aceeași agenție de presă subliniază că diversificarea surselor de energie este esențială pentru securitatea energetică a țării, iar eventualele comenzi viitoare pentru petrol rusesc vor fi făcute doar la recomandarea guvernului.
Președintele SUA, Donald Trump, nu a introdus sancțiuni eficiente împotriva Rusiei pentru a forța să pună capăt războiului, iar reducerea veniturilor petroliere ale Moscovei s-a produs din alte cauze, notează experții citați de BBC. Aceștia arată că veniturile Rusiei din petrol au scăzut cu aproape 20% datorită sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Marea Britanie asupra flotei „din umbră” și prăbușirii prețurilor globale, nu acțiunilor Washingtonului. Sancțiunile funcționează doar dacă sunt aplicate strict și coordonat, iar lipsa implicării SUA slăbește mecanismul plafonării prețului petrolului rusesc, explică analiștii intervievați de BBC. Potrivit acestora, refuzul administrației Trump de a sancționa flota „din umbră” și de a reduce plafonul de preț al petrolului permite Kremlinului să ocolească principala măsură occidentală de presiune economică.
Peste 50% dintre germani consideră că Occidentul ar trebui să sprijine mai puternic Ucraina pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să accepte încheierea războiului dus împotriva Ucrainei. Sunt date ale unui sondaj realizat de INSA pentru tabloidul german Bild. Potrivit studiului, cei mai mulți germani care sprijină continuarea ajutorului militar și financiar pentru Kiev sunt susținători ai coaliției de guvernare a creștin-democraților și social-democraților. În schimb, o treime dintre respondenți, care susțin partidele extremiste, se declară împotriva oricărei forme de ajutor pentru Ucraina. Sondajul realizat la comanda tabloidului Bild mai arată că 54% dintre cei chestionați se tem că războiul s-ar putea extinde în Europa, iar Rusia ar putea ataca un stat NATO.
Israelul a informat Statele Unite că este pregătit să acționeze unilateral dacă Iranul va depăși „linia roșie” stabilită privind dezvoltarea rachetelor balistice, considerând programul iranian o amenințare existențială pentru securitatea sa, transmite The Jerusalem Post. În ultimele săptămâni, oficialii israelieni au avut consultări închise cu omologii americani, prezentând intenția de a distruge potențialul și infrastructura de rachete iraniană dacă va fi necesar, relevă publicația. Până în prezent, Iranul nu a atins acest prag, însă Israelul monitorizează atent situația și își rezervă libertatea de a acționa pentru a împiedica dezvoltarea sistemelor strategice de arme iraniene, scrie The Jerusalem Post. Oficialii citați de publicație au descris momentul actual drept o „oportunitate istorică” de a lovi infrastructura de rachete și de a neutraliza amenințările nu doar pentru Israel, ci și pentru statele vecine. În paralel, Israelul și-a exprimat îngrijorarea că administrația Trump ar putea limita intervenția americană la atacuri punctuale, similar operațiunilor recente din Yemen, în timp ce la Washington se analizează mai multe scenarii, de la lovituri asupra obiectivelor nucleare și a arsenalelor de rachete, până la presiune psihologică asupra Teheranului, conchide The Jerusalem Post.
Publicațiile internaționale comentează și cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Portugalia, câștigat de candidatul Partidului Socialist, António José Seguro. Potrivit Associated Press, el a obținut două treimi din voturile alegătorilor, dublu față de contracandidatul său de extremă dreapta, André Ventura. Agenția subliniază că Seguro s-a prezentat ca un candidat moderat, dispus să coopereze cu actualul guvern de centru-dreapta. El a fost susținut de mai multe forțe politice care și-au propus să oprească ascensiunea populiștilor reprezentată de partidul de extrema dreaptă Chega, în frunte cu Ventura. Noul președinte îl va înlocui luna viitoare pe Marcelo Rebelo de Sousa, după două mandate consecutive, într-o funcție preponderent simbolică, dar care include dreptul de veto și posibilitatea dizolvării parlamentului, conchide Associated Press.
