Premierul Ilie Bolojan, de la presiunea social-democraților la revolta internă din PNL
Premierul liberal al României, Ilie Bolojan, este supus unor presiuni tot mai mari nu doar dinspre opoziția radicală sau din partea colegilor de coaliție social-democrați, dar mai recent chiar din interiorul propriului partid.
Coaliția de guvernare din România e formată din patru partide: Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).
Hubert Thuma, șeful liberal al Consiliului Județean Ilfov, principalul contestatar al primului-ministru din rândul PNL, tocmai l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a dus economia României în recesiune și că ar fi complotat în perioada prezidențialelor de anul trecut în defavoarea candidatului comun PSD-PNL, Crin Antonescu, creând în acest fel culoar pentru Nicușor Dan, actualul președinte al României.
În vreme ce social-democrații și contestatarii liberali ai șefului Guvernului de la București îl acuză că țara ar putea intra în recesiune tehnică, Banca Națională a României avertizează într-un studiu că ar putea urma „un șoc investițional”, fiindcă anul acesta se încheie Programul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR) prin care Comisia Europeană a ajutat statele membre să-și revină după pandemia de coronavirus. O parte din acești bani va fi acoperită prin programul SAFE al Uniunii Europene, prin care Bruxelles-ul ajută statele membre să se înarmeze în așa fel încât să fie pregătite pentru un eventual conflict.
România se așteaptă să primească, în perioada 2026-2030, aproape 17 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 4.7% din Produsul Intern Brut al țării. Acești bani vin treptat, iar premierul Bolojan nu-i poate folosi încă.
În ultimele șase luni, primul ministru a operat o serie de tăieri, inclusiv în educație și sănătate, pentru a reduce deficitul economic în așa fel încât Bucureștiul să se poată împrumuta în continuare la dobânzi suportabile. În plus, de la 1 ianuarie au crescut impozitele pe clădiri, pe terenuri, pe mașini și lumea a început să iasă în stradă.
PSD și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România i-au cerut deja primului ministru să reducă aceste taxe, iar presiunea e în creștere după ce unii social-democrați au anunțat că partidul ar putea pleca de la guvernare. O astfel de ieșire ar putea duce spre o opoziție majoritară în Parlament formată din extremiștii de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) împreună cu PSD, ceea ce ar crea instabilitatea guvernamentală sau ar supune executivul unui șantaj permanent.
Deocamdată, PSD rămâne, însă, în combinația coaliției, dar PSD și PNL pierd treptat electorat în favoarea AUR, care se apropie în sondaje de 40% din opțiunile de vot. Apoi, 70% dintre români nu-l mai agreează pe Ilie Bolojan și doar 40% dintre alegătorii liberali mai sunt de partea lui, în vreme ce, totuși, 50% din votanții USR continuă să-l susțină (INSCOP, ianuarie 2026).
Primul ministru speră să-și refacă, într-un fel sau altul, credibilitatea, pornind de la realitatea că economiile pe care le-a făcut în a doua jumătate a anului trecut i-a permis să reducă deficitul bugetar cu 1% din PIB, ce-i drept sub ținta de 8.4% pe care și-o asumase. În schimb, inflația a rămas de 10%, consumul a scăzut permanent în ultimele cinci luni, iar vineri sunt așteptate datele Institutului Național de Statistică pentru a vedea dacă România a intrat în recesiune tehnică.
Pentru a intra în recesiune tehnică, economia României trebuie să aibă două luni consecutive de contracție a Produsului Intern Brut, dar analiștii economici consideră că ar fi vorba mai degrabă de o stagnare.
În orice caz, UDMR și PSD, cu toate că au fost de acord cu toate creșterile de taxe și impozite, acum ar vrea să facă un pas înapoi, iar premierul părea aproape convins. USR, însă, preferă să meargă cu aceste reforme până la capăt.
Autor: Sabina Fati
