Cine poate deveni părinte adoptiv și ce presupune adopția în R. Moldova: „S-a schimbat imediat atmosfera în casă”
Adopția rămâne una dintre cele mai sensibile, precum și esențiale componente ale sistemului de protecție a copilului din Republica Moldova. Deși, în ultimele două decenii, autoritățile au reușit să reducă semnificativ numărul copiilor instituționalizați, procesul de adopție continuă să fie unul complex și presupune timp, pregătire și un sprijin constant pentru familiile implicate.
Potrivit datelor oficiale, la începutul anului curent, doar în municipiul Chișinău se aflau în evidențele autorităților cu statut de copil adoptabil 85 de micuți. La nivel național, sute de minori ajung anual să fie declarați eligibili pentru adopție, majoritatea acestora fiind integrați în familii din Republica Moldova, în timp ce adopțiile internaționale sunt realizate în baza unor proceduri strict reglementate de legislație.
„Orice persoană fizică, dacă a împlinit 25 de ani și nu a depășit vârsta de 48 de ani, poate adopta un copil sau chiar doi sau trei, în funcție de capacitatea sa. În municipiul Chișinău, persoana se poate adresa la orice Direcție de protecție a copilului din sector pentru a primi lista actelor necesare – copia buletinului de identitate, actele privind bunurile imobile, certificatul de salarizare, cazierul judiciar, examinarea medicală”, a explicat Olga Zaharia, șefa Direcției Îngrijire Alternativă și Adopție din cadrul Primăriei Chișinău, la emisiunea Zi de Zi de la Radio Moldova.
Potrivit Olgăi Zaharia, dosarul este urmat de o evaluare complexă realizată de specialiști: vizite la domiciliu, analizarea condițiilor de trai, evaluarea mediului familial și evaluarea psihologică.
„În urma acestor etape, este întocmit un raport și eliberat atestatul de adoptator”, a mai adăugat funcționara.
Frații din nordul R. Moldova care și-au găsit familia
Pentru unii copii, adopția înseamnă o schimbare radicală de destin. Este cazul a trei frați, cu vârstele de 8, 9 și 10 ani, adoptați de soții Mihail și Rodica Musteață din orașul Drochia. Povestea lor este una marcată de abandon, precum și de șansa unei noi vieți.
„Primii copii pe care i-am luat am aflat că au stat câteva zile sub un tufar, apoi au fost duși la Bălți, la casa de copii. De acolo i-am luat. Am simțit că au nevoie de mine, că voiau să-i protejez, aveau nevoie de cineva care să-i apere”, povestește Rodica Musteață.
Soțul său își amintește emoțiile trăite în primele luni după adopție.
„Inițial a apărut în casa noastră o fetiță, apoi, la vreo două luni distanță, au venit și fratele, și sora. S-a schimbat imediat atmosfera în casă și noi am devenit alți oameni. Eram plini de emoție. Veneau rudele, frați, surori, ca la niște nou-născuți, ne felicitau și ne susțineau”, spune Mihail Musteață.
„Fiecare copil trebuie să aibă un loc la o masă”
Adopția nu este doar un proces juridic, ci un act profund de responsabilitate și asumare. Mai multe organizații neguvernamentale desfășoară, la nivel național, campanii care promovează dezinstituționalizarea copiilor și încurajează adulții să ofere sprijin și un cămin celor rămași fără îngrijire părintească.
Liliana Rotaru, președinta organizației CCF Moldova, subliniază importanța familiei ca spațiu al apartenenței și siguranței.
„Ne-am gândit care este centrul unei case, indiferent cât de modestă sau bine dotată ar fi. Este masa – locul unde familia se întâlnește seara, unde copilul își face temele, unde se iau decizii importante și se primesc musafiri. Fiecare copil trebuie să aibă un loc la o masă, într-o casă și într-o familie, acolo unde vocea lui contează și unde este cel mai important om pentru cineva”, a declarat Liliana Rotaru, la postul public de radio.
Specialiștii atrag atenția că adopția presupune nu doar oferirea unui cămin, ci și asigurarea stabilității emoționale a copilului. Organizația „Amici dei Bambini – Moldova” lucrează atât cu familiile adoptive, cât și cu cele aflate în proces de adopție, oferind instruiri și suport psihologic.
„În cadrul instruirilor oferim informații despre procedură, dar o parte extrem de importantă este dedicată suportului psihologic. Încercăm să explicăm cine este copilul care urmează să ajungă în familie și cât de încărcată este, de fapt, ‘valiza emoțională’ cu care vine acesta. Încercăm să echilibrăm visul părinților cu realitatea și să facem ordine în emoțiile și trăirile copilului”, a explicat Stela Vasluian, directoare executivă a organizației.
În urma acestor instruiri, viitorii părinți adoptivi obțin atestatul de adoptator și pot continua procedura conform legislației. Totuși, lista de așteptare este una considerabilă.
„La momentul actual, suntem unica organizație care oferă astfel de servicii, iar familiile sunt nevoite să aștepte până se eliberează un loc. Ar fi ideal ca aceste instruiri să fie organizate la nivel local, în fiecare raion, pentru a reduce timpul de așteptare”, a mai menționat Stela Vasluian.
Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul anului 2025, în instituțiile rezidențiale din Republica Moldova se aflau aproximativ 400 de copii – cu 95% mai puțini decât în urmă cu 18 ani.
Subiect realizat de Veronica Scorpan
CITIȚI ȘI:
Numărul copiilor plasați în instituții rezidențiale a scăzut cu 95% în ultimii 18 ani
Banca de Haine Diaconia: nouă ani de solidaritate pentru persoanele vulnerabile din R. Moldova
Punct de colectare „ECO SAVE” la un liceu din Soroca | Sunt aduse obiecte uzate și nefuncționale
„Crăciunul ne unește” - acțiune caritabilă cu elevi din școli profesionale și speciale
