Revista presei | Negocierile tehnice cu UE depind de ritmul reformelor în domeniul justiției și în cel administrativ-teritorial; Locul statelor mici precum RM într-o lume a sferelor de influență
Publicațiile naționale abordează un spectru larg de subiecte precum integrarea europeană, riscurile unui stat mic precum RM într-o lume a sferelor de influență, scriind și despre „o nouă luptă” între Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Română în Republica Moldova.
Postul public de televiziune Moldova 1 scrie că negocierile tehnice cu Uniunea Europeană depind de ritmul reformelor în domeniul justiției și în cel administrativ-teritorial. Precizările au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Marcel Spatari, în cadrul unei emisiuni la radiodifuzorul public. Oficialul a subliniat că durata negocierilor tehnice pe capitolele de aderare la UE diferă de la un domeniu la altul, unele putând fi încheiate în câteva luni, iar altele în câțiva ani, în funcție de complexitatea reformelor și de implementarea acestora, observă sursa citată. „Când vine vorba de primul capitol, sistemul de justiție este în vizorul Uniunii Europene și până la sfârșitul acestui an noi trebuie să încheiem procesul de vetting, de exemplu, și Uniunea Europeană va urmări ce se întâmplă după încheierea procesului de vetting a judecătorilor și a procurorilor, dacă reușim să încheiem până la sfârșitul anului”, a spus Marcel Spatari.
Tot Moldova 1 semnalează că reorganizarea teritorială a instanțelor, procuraturilor și poliției rămâne una dintre cele mai sensibile și complicate reforme din sectorul justiției. Deși autoritățile vorbesc despre progrese semnificative, dialogul dintre instituții și societatea civilă arată că lipsa de sincronizare, infrastructura insuficientă, presiunea asupra profesioniștilor și accesul dificil al cetățenilor la justiție continuă să genereze probleme structurale, constată postul de televiziune. Participanții la Dialogul de politici #Justice4Moldova, desfășurat luni, 9 februarie, la Ministerul Justiției, au recunoscut deschis că alinierea celor trei hărți nu este un exercițiu tehnic, ci o reformă cu impact direct asupra funcționării statului de drept, asupra independenței profesiilor juridice și asupra încrederii publice în justiție, remarcă sursa citată.
Lumea sferelor de influență: ce loc mai au statele mici precum Moldova – e titlul unei analize semnate de istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu. În articolul publicat de IPN, Anatol Țăranu costată că evenimentele recente din politica globală – inclusiv intervențiile militare unilaterale ale marilor puteri – nu sunt importante prin cazurile concrete pe care le produc, ci prin regulile pe care le distrug. Răsturnarea unui lider autoritar într-un stat îndepărtat, precum Venezuela, este doar un pretext, atrage atenția istoricul. În opinia lui Anatol Țăranu, adevărata miză este normalizarea ideii că marile puteri pot decide soarta statelor mici, în funcție de interesele proprii, nu de dreptul internațional. Pentru Republica Moldova, această schimbare de paradigmă este existențială, atrage atenția comentatorul politic. Un stat mic, slab militar, fragmentat identitar și cu un conflict înghețat pe teritoriul său nu are cum să reziste pe termen lung într-o lume guvernată de forță, constată Anatol Țăranu. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este demonstrația cea mai clară. Kremlinul nu a atacat Ucraina pentru că aceasta ar fi reprezentat o amenințare reală, ci pentru că a decis să accepte ieșirea definitivă din lumea rusă, atrage atenția expertul.
Iar RFI scrie despre „o nouă luptă” între Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Română în Republica Moldova. Este vorba de Mitropolia Moldovei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, aflată sub conducerea Patriarhiei Române, precizează autorul articolului. Când unii dintre preoții Bisericii Ortodoxe Ruse decid să treacă la Biserica Ortodoxă Română, începe scandalul, cearta, dar mai ales emoțiile puternice, comentează jurnalistul RFI, Vitalie Cojocari. Publicația se referă la tensiunile de la biserica din satul Dereneu, raionul Călărași. „Cazul care a avut loc săptămâna trecută, a fost urmărit de multă lume ca un adevărat reality show pe social media, observă sursa citată. Cei care susțin Biserica Ortodoxă Rusă au venit în satul Dereneu cu telefoane mobile și au filmat totul. Pentru a nu exista lupte corp la corp, așa cum s-a întâmplat în alte situații, a venit și poliția. Momentul a fost imediat speculat”, constată RFI.
Nordnews precizează că tensiunile din jurul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dereneu, raionul Călărași, au reizbucnit după ce instanța supremă a stabilit definitiv că lăcașul aparține statului și este dat în folosință Mitropoliei Basarabiei. Poliția afirmă că situația este alimentată de provocări menite să creeze dezbinare, folosind religia ca instrument de presiune socială, atrage atenția autorul articolului. Potrivit Poliției Republicii Moldova, aceleași persoane care acum protestează ar fi pătruns forțat în biserică încă din 2018, când l-au scos cu forța pe preotul care reprezenta Mitropolia Basarabiei. Acest episod a stat la baza unui litigiu, care s-a întins pe mai mulți ani, amintește NordNews.
Când se stinge lumina, se aprinde propaganda. Veridica analizează cazul blackout-ului din 31 ianuarie. La peste o săptămână de la deconectările de energie electrică din 31 ianuarie a.c., avaria rămâne încă o sursă de falsuri, manipulări și narațiuni conspiraționiste, constată autorul articolului. Propaganda Kremlinului, amplificată de politicieni și actori publici pro-ruși de la Chișinău, a exploatat blackout-ul pentru a acredita ideea unei crize provocate deliberat de către autorități, pentru a reînvia mitul „energiei electrice ieftine” din stânga Nistrului și pentru a alimenta noi falsuri despre România, deturnând astfel atenția de la cauza reală: vulnerabilitățile sistemului energetic regional, amplificate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, rezumă Veridica.
Persoană din anturajul lui Plahotniuc, racolată în calitate de agent sub acoperire. Din motive de securitate, procurorul cere examinarea declarațiilor făcute de aceasta la faza de urmărire penală. E titlul unui articol publicat de Ziarul de Gardă. Publicația constată că cercetarea în dosarul „Frauda bancară”, episodul Plahotniuc, se află tot mai aproape de final. Procurorul solicită citirea în instanță a unor declarații de la faza de urmărire penală, făcute de ultimul martor din lista acuzării, o persoană din anturajul lui Plahotniuc, racolată în calitate de agent sub acoperire, mai scrie ZdG. Totodată, apărarea, care a epuizat lista martorilor, solicită suplinirea acesteia cu nume noi, invocând că doar 18 dintre cei 27 de martori admiși de instanță au depus depoziții, observă autorul articolului. Vlad Plahotniuc ar urma să se prezinte în instanță pentru a depune mărturii joi, 12 februarie 2026, notează publicația.
Iar portalul Anticoruptie publică „povestea din spatele unor anchete de presă, care au scos din sistem un procuror general adjunct și au pus lumină pe afacerile tăinuite". Impactul investigațiilor jurnalistice, dacă sunt pornite de la ideea jurnalistului și nu pe scurgeri de la autorități, vine în timp, uneori după multe presiuni și peregrinări în procesele de judecată, constată jurnalista de investigație, Cornelia Cozonac. Presiunile asupra jurnaliștilor de investigație sunt subtile, dar periculoase, mai ales dacă protagoniștii anchetelor mai dețin și funcții publice, observă autoarea articolului. „De fostul procuror general adjunct Ruslan Popov ne leagă o lungă poveste de ani de zile, presărată cu amenințări, procese de judecată, amenzi de la poliție. El este unul dintre procurorii care și-au pierdut funcția înaltă după investigațiile jurnalistice ale Centrului de Investigații Jurnalistice și Portalului Anticoruptie.md, " menționează Cornelia Cozonac.
Între timp, presa are în vizor un alt caz care a avut loc luni la Călărași, satul Bravicea. O fată de șapte ani a fost rănită după ce a ajuns cu sania în roata unei mașini de poliție. Jurnal.md notează că potrivit informațiilor preliminare, un echipaj al Poliției aflat în misiune de serviciu, ajungând într-o curbă, a observat o sanie cu doi copii, care cobora de pe un drum secundar în pantă. Pentru a preveni un impact, șoferul autospecialei a oprit pe partea dreaptă a carosabilului. Cu toate acestea, sania a ajuns în roata mașinii. Fetei de șapte i-a fost acordat ajutor medical, precizează sursa citată. Numeroase instituții de presă distribuie îndemnul Poliției de a acorda atenție sporită copiilor, reamintind că joaca la săniuș presupune respectarea unor reguli de siguranță, în special alegerea unui loc adecvat și prezența unui adult.
Aeroportul din Chișinău s-a situat pe primul loc în topul aeroporturilor medii din Europa, după creșterea traficului, notează Agora. Mai exact, în 2025, AIC a înregistrat o creștere a traficului de pasageri de +46,8%, mult peste media europeană de +4,4%, potrivit celui mai recent raport publicat de Consiliul Internațional al Aeroporturilor (ACI). Agora mai scrie că cel mai mare număr de zboruri de pe Aeroportul Chișinău au fost către Italia, iar țara cu cea mai mare conectivitate a fost Germania – 13 destinații. Alte destinații de top au fost Antalya, Istanbul, Londra, Sharm el Sheikh, București.
