Drepturile omului din stânga Nistrului s-au deteriorat și în 2025. Promo-LEX evidențiază riscuri pentru reintegrarea și parcursul european al R. Moldova
Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană s-a deteriorat semnificativ în 2025, iar lipsa unui răspuns coerent și coordonat din partea autorităților constituționale riscă să afecteze nu doar procesul de reintegrare a regiunii, ci și parcursul european al Republicii Moldova.
Experții atrag atenția că menținerea impunității, militarizarea educației, controlul total al spațiului informațional și lipsa mecanismelor de sprijin pentru victime reprezintă vulnerabilități majore, care pot submina atât încrederea cetățenilor, cât și credibilitatea angajamentelor asumate în raport cu Uniunea Europeană.
Potrivit Raportului Conferinței Naționale „Drepturile omului în regiunea transnistreană: provocări, răspunsuri, perspective de reintegrare și parcursul european”, făcut public de Asociația Promo-LEX, anul 2025 a fost marcat de o degradare sistemică a drepturilor fundamentale în stânga Nistrului.
Experții vorbesc despre o combinație de crize de securitate, economice și sociale, care au amplificat vulnerabilitatea populației, în lipsa unor mecanisme eficiente de protecție.
Potrivit reprezentanților societății civile, procesul de reintegrare nu poate avansa în lipsa unor garanții reale privind drepturile omului, iar integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate ignora situația a sute de mii de cetățeni care trăiesc în afara controlului constituțional.
Autoritățile constituționale, obligate să intervină
În opinia directorului executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole, „reintegrarea este un proces dificil și complex, însă autoritățile și societatea nu pot evita responsabilitatea de a lucra serios, constant și eficient pe acest dosar”. Potrivit aceleiași surse, în stânga Nistrului trăiesc sute de mii de persoane, majoritatea cetățeni ai Republicii Moldova, „iar fără garanții reale pentru respectarea drepturilor omului nu poate exista o reintegrare autentică”.
Totodată, experții punctează că lipsa controlului constituțional nu poate servi drept justificare pentru inacțiune, iar statul este obligat să intervină, să documenteze abuzurile și să sprijine victimele, chiar și în condițiile unui context politic și de securitate complicat.
Raportul evidențiază și slăbiciunile răspunsului instituțional de pe malul drept al Nistrului. Lipsa coordonării între instituții, resursele limitate și mecanismele nefuncționale fac ca persoanele eliberate din detenție ilegală să ajungă în Republica Moldova fără sprijin clar și fără o rută de reintegrare.
Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, este de acord că „situația drepturilor omului în regiunea transnistreană este grav afectată de lipsa controlului constituțional, însă acest fapt nu exonerează autoritățile Republicii Moldova de obligația de a-și îndeplini responsabilitățile pozitive în domeniul protecției drepturilor omului”, se mai menționează în raport.
În opinia avocatei Nicoleta Hriplivîi, aceste disfuncționalități generează un vid de protecție pentru victimele regimului de la Tiraspol, care ajung pe malul drept fără un traseu clar, fără punct unic de contact și fără asistență specializată.
Deși autoritățile au început să investigheze penal unele dintre încălcările grave comise în regiunea transnistreană, experții atrag atenția că aceste demersuri trebuie consolidate prin politici clare, instruiri specializate și o abordare de justiție de tranziție, orientată spre combaterea impunității.
Educație rusificată și militarizată
Unul dintre cele mai sensibile capitole ale documentului vizează copiii și tinerii din regiune. Experții constată că educația nu mai funcționează ca spațiu de dezvoltare, ci este transformată într-un instrument de control, propagandă și militarizare, cu efecte pe termen lung asupra unei întregi generații.
Analista Promo-LEX, Mihaela Șerpi, a punctat faptul că educația este deturnată sistematic de structurile de ocupație și utilizată ca instrument de rusificare, militarizare și îndoctrinare, cu expunerea copiilor la propagandă, recrutare în școli paramilitare și trimiterea în tabere de îndoctrinare din Federația Rusă, Belarus și Crimeea ocupată.
Această realitate este dublată de un control aproape total asupra spațiului informațional, unde accesul la surse alternative este limitat, iar mesajele oficiale sunt construite pentru a alimenta frica, izolarea și ostilitatea față de Republica Moldova și valorile occidentale.
„Propaganda nu se limitează la mass-media, ci impregnează viața cotidiană, educația, cultura și spațiul public”, a menționat consilierul juridic de la Promo-LEX, Dumitru Rusu.
În concluzie, raportul arată că reintegrarea regiunii transnistrene este un proces de durată, care nu poate fi redus la formule politice sau soluții rapide. Fără o abordare coerentă, centrată pe oameni și drepturile lor, riscurile se vor reflecta nu doar asupra regiunii, ci și asupra parcursului european al Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI:
