Aderare UE

UE pregătește un plan care ar putea oferi Ucrainei o aderare parțială la blocul comunitar, în 2027: Inițiativa ar viza și R. Moldova

politico.eu
Sursa: politico.eu

Bruxellesul lucrează la un mecanism fără precedent, care ar putea oferi Ucrainei o aderare parțială la blocul comunitar, în 2027, chiar înainte de finalizarea tuturor reformelor necesare. Potrivit unui plan aflat încă într-o fază incipientă, Kievul ar putea fi integrat parțial în blocul comunitar chiar de anul viitor, într-un demers menit să consolideze ancorarea europeană a țării și să o desprindă definitiv de influența Moscovei, scrie Politico.

Mai mult, una dintre versiunile avansate - „extinderea inversă” - „intri în UE, iar apoi primești treptat drepturi și obligații”, așa cum explică un oficial european, ar viza și Republica Moldova sau Albania. Autoritățile de la Chișinău au declarat recent că așteptarea este ca R. Moldova să devină membru cu drepturi depline al UE.

Autoritățile ucrainene insistă ca aderarea la UE în 2027 să fie inclusă într-un eventual acord de pace cu Kremlinul, după patru ani de război la scară largă. Inițiativa, descrisă de Politico drept o schimbare radicală a modului în care sunt primiți noi membri, ar permite Ucrainei să „ia loc la masa UE” înainte de a implementa integral reformele cerute pentru obținerea statutului deplin de membru.

Oficiali europeni și reprezentanți ai Guvernului de la Kiev subliniază caracterul urgent al acestei solicitări.

„Rusia va încerca, cel mai probabil, să blocheze avansarea Ucrainei spre Uniunea Europeană”, a avertizat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „De aceea, spunem: stabiliți o dată clară. Pentru că sub această dată vor semna Ucraina, Europa, Statele Unite și Rusia”, a explicat liderul ucrainean.

Potrivit sursei citate, planul Bruxellesului se suprapune cu conceptul „Europei cu mai multe viteze”, promovat de președintele francez Emmanuel Macron încă din 2017.

Un oficial al UE și doi diplomați au declarat că cea mai recentă versiune a inițiativei este numită neoficial „extindere inversă”, deoarece presupune integrarea treptată a statelor candidate încă de la începutul procesului de aderare, nu doar la finalul acestuia.

Oficialii europeni consideră ideea atractivă, întrucât ar oferi Kievului timp suplimentar pentru finalizarea reformelor democratice, judiciare și politice, reducând, totodată, riscul ca Ucraina să-și piardă speranța aderării și să se îndepărteze de Occident. Totuși, proiectul întâmpină obstacole serioase, unul dintre cele mai importante fiind opoziția premierului ungar Viktor Orban.

Pe baza discuțiilor cu cinci diplomați din state membre diferite, trei oficiali ai UE și doi reprezentanți ucraineni, Politico a identificat cinci pași-cheie ai acestui plan.

Pasul 1: Pregătirea Ucrainei (măsuri preventive)

Uniunea Europeană accelerează dosarul Ucrainei, oferind orientări neoficiale privind negocierile pe „clustere” – etapele juridice ale procesului de aderare. Kievul a primit deja informații despre trei dintre cele șase clustere, iar la reuniunea informală a miniștrilor Afacerilor Europene, programată să aibă loc în luna martie în Cipru, vor fi prezentate și detaliile celorlalte.

„În pofida circumstanțelor extrem de dificile și a agresiunii ruse continue, Ucraina își intensifică eforturile de reformă”, a declarat Marilena Raouna, viceministra Afacerilor Europene a Ciprului.

Totuși, oficialii UE subliniază că nu vor exista „scurtături” în privința reformelor.

La rândul său, Kievul susține că este pregătit: „Din punct de vedere tehnic, vom fi gata până în 2027”, a afirmat Zelenski.

Pasul 2: Crearea unui format de „aderare light

În cadrul unei reuniuni recente la Bruxelles, statele membre au cerut Comisiei Europene soluții pentru depășirea blocajelor din procesul de extindere. Printre opțiuni se numără și „extinderea inversă”.

„Este o recalibrare a procesului: intri în UE, iar apoi primești treptat drepturi și obligații”, a explicat un oficial european.

Scopul nu este relaxarea standardelor, ci transmiterea unui semnal politic puternic statelor ale căror aspirații europene sunt blocate de război sau de opoziția unor capitale, precum Budapesta. Pe lângă Ucraina, inițiativa ar putea viza și Republica Moldova sau Albania.

Deși Zelenski a respins anterior ideea unui statut secundar, Kievul ar putea accepta o formulă care să consfințească juridic parcursul european înainte de aderarea deplină.

Germania rămâne însă reticentă față de crearea mai multor niveluri de apartenență, temându-se de promisiuni greu de onorat.

Pasul 3: Așteptarea plecării lui Orban

Sprijinul unanim al celor 27 de state membre rămâne esențial. Viktor Orban, considerat cel mai apropiat aliat al lui Vladimir Putin în UE, se opune ferm aderării Ucrainei. Bruxellesul urmărește cu atenție alegerile din Ungaria din aprilie, în speranța unei schimbări politice.

În campanie, Orban folosește tema Ucrainei ca instrument electoral, afirmând că aceasta ar fi „un dușman” al Ungariei.

Diplomații nu cred într-o schimbare de poziție înainte de alegeri. Dacă însă rivalul său, Peter Magyar, va câștiga, cursul ar putea fi schimbat prin organizarea unui referendum.

Pasul 4: Jucarea „cărții Trump”

Dacă Orban va rămâne la putere, liderii europeni mizează pe influența fostului președinte american Donald Trump, cunoscut pentru relația sa apropiată cu premierul ungar.

În contextul unui posibil acord de pace, care ar include și perspectiva aderării Ucrainei la UE până în 2027, există speranța că Trump ar putea interveni pentru deblocarea situației.

Pasul 5: Retragerea dreptului de vot al Ungariei

Ca ultimă soluție, UE ar putea reactiva articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, cea mai severă sancțiune politică, care ar presupune suspendarea dreptului de vot al Ungariei. Deocamdată, Bruxellesul evită această opțiune, pentru a nu-l avantaja electoral pe Orban, însă scenariul este luat în calcul dacă blocajele vor continua.

Potrivit comisarei europene pentru Vecinătate și Extindere, Marta Kos, aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este doar obiectivul lui Zelenski, ci și aspirația mai multor state europene.

„Rămâne de văzut când acest lucru va deveni posibil”, a precizat Kos.

În schimb, cancelarul german Friedrich Merz a temperat așteptările, afirmând că o aderare atât de rapidă este, în acest moment, nerezonabilă.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult