O eventuală „aderare incompletă” la UE ar asigura R. Moldova mai multe investiții și beneficii pentru cetățeni, afirmă Andrei Curăraru
R. Moldova ar avea numai de câștigat în cazul unei eventuale „aderări incomplete” la Uniunea Europeană, unul dintre scenariile care ar fi luate în calcul la Bruxelles cu referire la parcursul european al Kievului, Chișinăului sau Tiranei. Potrivit experților, acest lucru ar asigura, întâi de toate, „un scut de securitate” pentru statul nostru.
Mecanismul care ar putea oferi Ucrainei și R. Moldova o „aderare parțială” la blocul comunitar în 2027, înainte de finalizarea tuturor reformelor solicitate, la care ar lucra în prezent Bruxellesul, demonstrează interesul UE de a găsi o soluție la vetoul Budapestei în raport cu Kievul, care afectează și R. Moldova, consideră expertul în politici de securitate, Andrei Curăraru.
„Se vede că există un interes din partea Bruxelles-ului de a găsi o soluție. Chiar dacă soluția aceasta ar însemna un statut nepermanent în care Republica Moldova, Ucraina sau Albania ar aștepta, cumva, în antreu înainte să devină membri cu drepturi depline, pentru Republica Moldova ar fi ceva pozitiv, pentru că acest lucru ne-ar asigura acel scut de securitate pe care îl dă, cel puțin normativ, Uniunea Europeană”, a comentat Andrei Curăraru, pentru Moldova 1.
În același timp, în cazul acestui scenariu, cetățenii R. Moldova ar putea obține mai multe drepturi, inclusiv angajarea în UE „doar cu buletinul”, țara ar putea beneficia de investiții etc., chiar dacă nu am avea drept de vot în structurile europene până la o „aderare deplină”.
„Ceea ce e important pentru cetățenii Republicii Moldova este că nu se dorește oprirea procesului de reformă și scopul este o Moldovă europeană, care să aducă bunăstare oamenilor”, a punctat Curăraru.
Bruxelles-ul ar lucra, în prezent, la un plan menit să integreze parțial Ucraina în blocul comunitar, chiar din 2027, într-un demers menit să consolideze ancorarea europeană a țării și să o desprindă definitiv de influența Moscovei, a scris Politico, pe 10 februarie, cu referire la declarațiile mai multor oficiali europeni și diplomați.
Planul ar include cinci pași-cheie, unul dintre care – „extinderea inversă” - ar viza și R. Moldova sau Albania, state candidate pentru aderarea la UE. „Este o recalibrare a procesului: intri în UE, iar apoi primești treptat drepturi și obligații”, a explicat un oficial european pentru Politico.
Aceeași sursă a scris că scopul nu este relaxarea standardelor, ci transmiterea unui semnal politic puternic statelor ale căror aspirații europene sunt blocate de război sau de opoziția unor capitale, precum Budapesta.
Deși Zelenski a respins anterior ideea unui statut secundar, Kievul ar putea accepta o formulă care să consfințească juridic parcursul european înainte de aderarea deplină, mai scrie Politico.
Și vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe, a declarat recent, într-un interviu oferit în exclusivitate companiei „Teleradio-Moldova”, că R. Moldova este deschisă unor „idei inovatoare” precum cele privind o așa-zisă „aderare incompletă” la Uniunea Europeană, însă așteptarea cetățenilor și a conducerii de la Chișinău este să devenim „stat membru cu drepturi depline” al blocului comunitar.
Menționăm că autoritățile ucrainene insistă ca aderarea la UE în 2027 să fie inclusă într-un eventual acord de pace cu Kremlinul, după patru ani de război la scară largă împotriva statului vecin.
„Din punct de vedere tehnic, vom fi gata până în 2027”, a dat asigurări liderul ucrainean, Volodimir Zelenski.
CITIȚI ȘI:
