UE își consolidează scutul antidronă: Plan european amplu pentru protejarea frontierelor și infrastructurii critice, cu sprijin și pentru R. Moldova
Comisia Europeană a prezentat miercuri, 11 februarie, un amplu Plan de acțiune destinat contracarării amenințărilor tot mai complexe generate de utilizarea dronelor, într-un context marcat de creșterea incidentelor de securitate la nivelul Uniunii Europene. Documentul propune măsuri coordonate pentru consolidarea capacităților de detectare și reacție, stimularea industriei europene de profil și întărirea cooperării cu partenerii externi, inclusiv cu Republica Moldova.
Potrivit Executivului european, în ultimii ani UE s-a confruntat cu „provocări tot mai numeroase și complexe legate de drone și baloane meteorologice”, de la survoluri ostile și încălcări ale spațiului aerian, până la perturbarea activității aeroporturilor și riscuri la adresa infrastructurii critice, frontierelor externe și spațiilor publice.
Planul de acțiune este prezentat ca „un cadru ambițios pentru consolidarea cooperării și solidarității la nivelul UE”, răspunzând apelurilor statelor membre și Parlamentului European pentru o abordare unitară. Acesta se concentrează pe dimensiunea civilă a securității interne, dar completează și sprijină eforturile din domeniul apărării, consolidând sinergiile civilă și militară.
Patru piloni pentru o securitate integrată
Documentul vizează sprijinirea statelor membre prin acțiuni coordonate, care completează măsurile naționale și se concentrează pe patru priorități-cheie:
• consolidarea gradului de pregătire și a rezilienței;
• sporirea capacităților de detectare;
• coordonarea răspunsurilor la incidente;
• întărirea nivelului de pregătire pentru apărare al UE.
În ceea ce privește pregătirea și reziliența, Comisia propune o nouă abordare a dezvoltării tehnologice și creșterea rapidă a capacității de producție industrială. Printre măsuri se numără realizarea unei cartografieri industriale coordonate civil-militar, pentru a atrage investiții și a stimula interoperabilitatea, precum și consolidarea capacităților de testare a sistemelor antidronă prin înființarea unui nou Centru de Excelență al UE pentru combaterea dronelor.
Totodată, va fi dezvoltată o schemă de certificare pentru sistemele antidronă și va fi lansată o platformă a industriei dronelor și antidronelor, menit să faciliteze dialogul cu actorii industriali și extinderea producției.
Comisia anunță și un viitor Pachet privind securitatea dronelor, care va revizui normele existente pentru dronele civile și le va adapta la noile realități de securitate. Acesta va include o evaluare coordonată a riscurilor pentru protejarea lanțurilor de aprovizionare tehnologică și lansarea unei etichete „EU Trusted Drone” („Dronă UE de încredere”), destinată identificării echipamentelor sigure pe piață.
Pentru protejarea infrastructurii critice, Executivul european va furniza orientări operatorilor, va lansa un proiect-pilot pentru îmbunătățirea supravegherii maritime și va sprijini statele membre în apărarea împotriva amenințărilor majore, inclusiv baloane meteorologice lansate din afara UE.
Detectare prin 5G și inteligență artificială | Acțiuni comune la nivelul UE
Un capitol central al Planului este dedicat detectării, urmăririi și identificării dronelor utilizate în scopuri malițioase. Comisia propune dezvoltarea unor sisteme unificate de afișare aeriană, care să integreze datele relevante pentru identificarea dronelor sigure, și explorează instituirea progresivă a unei Platforme privind incidentele cu drone.
Detectarea se va face prin diferite tehnologii bazate pe inteligență artificială. În contextul utilizării tot mai frecvente a roiurilor de drone, Comisia subliniază necesitatea utilizării urgente a rețelelor 5G pentru detectare, indiferent dacă dronele sunt conectate sau nu.
Pentru a accelera implementarea, va fi lansat un apel pentru exprimarea interesului adresat statelor membre și industriei, în vederea testării în condiții reale a detectării bazate pe 5G.
În plan operațional, Comisia va lansa un apel către țările interesate pentru achiziții publice comune și implementarea de sisteme antidronă. De asemenea, va sprijini dezvoltarea unor sisteme europene suverane de tip „Comandă și Control”, bazate pe inteligență artificială, și va analiza posibilitatea creării unor echipe de intervenție rapidă antidronă în situații de urgență.
Este prevăzută organizarea anuală a unui exercițiu antidronă la scară largă la nivelul UE, pentru testarea cooperării transfrontaliere și a sinergiilor civil-militare. În paralel, Frontex va continua să fie dotată cu drone și tehnologii pentru supravegherea frontierelor, urmând să ofere orientări privind gestionarea incidentelor transfrontaliere.
Planul completează eforturile de consolidare a pregătirii militare a Europei, inclusiv prin dezvoltarea unui ecosistem al dronelor mai puternic și legături mai strânse între guverne și industrie prin Alianța pentru drone cu Ucraina. Aceste demersuri vor sta la baza Inițiativei europene de apărare împotriva dronelor și a proiectului „Eastern Flank Watch” (Santinela Flancului Estic), propus în Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărarea europeană 2030.
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a declarat: „Prin lansarea acestui Plan de acțiune, transformăm conceptul unui «Zid al dronelor» dintr-o viziune politică într-o realitate industrială. Pentru a atinge un nivel real de pregătire pentru apărare, Europa trebuie să fie capabilă să își protejeze frontierele și obiectivele critice printr-un scut sofisticat, multistratificat, capabil să detecteze și să neutralizeze orice amenințare în timp real. Prin reducerea decalajului dintre tehnologiile civile inovatoare și cerințele militare, ne asigurăm că industria noastră de apărare poate produce aceste sisteme esențiale la scara și cu rapiditatea necesare pentru a menține Europa sigură și suverană din punct de vedere tehnologic.”
Finanțarea va fi asigurată prin programe precum Orizont Europa, Fondul european de apărare, Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize, Programul pentru industria europeană de apărare și împrumuturile SAFE.
Cooperare consolidată cu Republica Moldova
Planul prevede deschiderea unei cooperări dedicate cu vecinii apropiați ai UE, inclusiv Regatul Unit, Norvegia, Elveția, Islanda, partenerii din Balcanii de Vest, regiunea mediteraneeană, regiunea Mării Negre și cu Republica Moldova.
Importanța cooperării cu partenerii estici a fost subliniată de vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen: „Cooperarea strânsă cu Ucraina se află în centrul acestui plan de acțiune și, desigur, Republica Moldova este, de asemenea, un partener foarte apropiat al Uniunii Europene. Avem deja un centru de securitate împreună cu Moldova și am sprijinit Moldova în diferite tipuri de operațiuni hibride, așa că și aici analizăm care sunt domeniile prioritare ale partenerilor noștri și cum am putea coopera și în acest sens.”
Executivul european subliniază necesitatea unor mecanisme de alertă timpurie între UE și parteneri, având în vedere posibilele implicații transfrontaliere ale incidentelor cu drone, în special în ceea ce privește protejarea infrastructurilor critice.
Comisia va iniția discuții cu statele membre privind prioritățile și va analiza instituirea unui mecanism strategic de coordonare, precum și desemnarea unor Coordonatori naționali pentru securitatea dronelor. De asemenea, Executivul european vede drept esențială „cooperarea solidă UE–NATO în domeniul dronelor și al măsurilor antidronă”, pentru o implementarea rapidă și eficientă a planului de acțiune.
