Corespondență Dan Alexe | Târguieli pentru o nouă Europă unită, dar îndatorată: summit UE în castelul Templierilor din Belgia
Liderii celor 27 de țări membre ale UE se întâlnesc joi, 12 februarie, într-un loc izolat dintr-o provincie belgiană, în castelul Alden-Biesen, în cadrul unei reuniuni informale, ca un soi de „seminar de reflecție” menit să consolideze UE în fața provocărilor crescânde.
Este a doua astfel de reuniune, pentru al doilea an consecutiv, în cadrul a ceea ce liderii numesc „retreat”, ca un fel de reuniune pentru a medita în 27. Ideea și conceptul au venit de la președintele Consiliului European, António Costa, iar prima asemenea întâlnire a avut loc în urmă cu exact un an, la Bruxelles, dedicată atunci apărării comune a continentului.
De data aceasta, cu toate că va fi discutată și securitatea militară, principala temă va fi securitatea economică, mai ales după ce președintele francez Emmanuel Macron a propus ca UE să treacă la realizarea unor masive împrumuturi comune.
În mod simbolic pentru o reuniune destinată creării unei coeziuni și mai mari a Europei, dar printre altele și capacităților militare ale continentului, cei 27 de lideri se reunesc în provincia belgiană Limburg, într-un castel din secolul al XVI-lea care a aparținut cavalerilor templieri, un complex militar medieval, cu șanțuri de apărare.
Este o reuniune de „reflecție în comun”, cum s-a precizat, la care nu se vor lua decizii concrete, în afară de unele angajamente, dar care va fi ocazia unei recapitulări a situației coeziunii Europei.
Reuniunea șefilor de stat și de guvern se va concentra astfel pe tema stimulării competitivității în Europa. Acest summit informal privind competitivitatea are loc la doar câteva luni după ce liderii au dezbătut propunerea Comisiei Europene de a promova o relansare industrială paneuropeană prin fuzionarea fondurilor pentru cercetare, apărare și inovare în bugetul UE 2028–2035.
Scopul este de a stabili o strategie comună înainte de elaborarea unei cărți albe privind un pas în plus spre o federalizare de facto. Antonio Costa a întrebat deja cele 27 de state membre: „Putem conveni să cheltuim mai mult și mai bine împreună?”
„Revenirea războiului de mare intensitate pe continentul nostru”, atacurile hibride și cibernetice împotriva infrastructurii critice a țărilor membre, ca să nu mai vorbim de situația dramatică și explozivă din Orientul Mijlociu: „UE nu mai poate dormi liniștită”, a spus Costa.
Împrumuturile comune propuse se anunță gigantice, cifrele evoluând în jurul a 1.000 de miliarde, garantate de țările membre sub formă de acțiuni europene, în funcție de economia și populația lor, însă asta se anunță deja ca o nouă potențială povară, în condițiile în care cei 27 încă nu au terminat de rambursat precedentul împrumut comun, mult mai mic, cel realizat în timpul Covidului și care deja atunci făcuse mulți nemulțumiți.
Un asemenea demers este o problemă delicată, mai ales într-un moment istoric în care vântul naționalist-suveranist bate puternic asupra Europei care vrea să restabilească forța și centralitatea statelor, în detrimentul oricărei integrări sporite între țările membre.
Așa încât, fortificațiile, zidurile și meterezele castelului în care are loc summitul UE nu sunt întâmplătoare. António Costa a dorit încă de anul trecut să organizeze aceste „retrageri” în afara capitalei belgiene, însă pentru prima, în februarie anul trecut, a fost obligat să organizeze evenimentul în Palatul Egmont din centrul Bruxelles-ului, din pricina preocupărilor legate de securitate.
O nouă datorie comună? Pentru Berlin, propunerea lui Macron e o „diversiune”
Franța este un susținător ferm al datoriei comune a UE pentru a aborda deficitul flagrant de investiții al Europei și a relansa economia blocului comunitar, care se luptă să concureze cu Statele Unite și China.
Într-un interviu publicat marți, 10 februarie, Emmanuel Macron a sugerat că datoria comună ar putea contribui la contestarea dominației dolarului american, deoarece atacurile lui Donald Trump asupra independenței Rezervei Federale a SUA (Fed) îi determină pe investitori să caute „active sigure” alternative obligațiunilor de trezorerie americane.
Foștii prim-miniștri italieni Enrico Letta și Mario Draghi - autori ai unor rapoarte despre competitivitatea Uniunii și piața unică și ambii programați să se adreseze liderilor UE la summitul informal joi, 12 februarie - au propus, de asemenea, finanțarea investițiilor cheie prin datorie comună în rapoartele lor din 2024 asupra economiei UE.
Ideea se lovește de o rezistență puternică din partea țărilor nordice „frugale”, în special a Olandei și Germaniei. Acestea susțin că deficitele bugetare naționale sunt deja prea mari și că planul comun anterior de împrumuturi de 577 miliarde de euro, destinate redresării post-Covid, nu a fost încă rambursat.
Berlinul s-a opus deja public apelului lui Emmanuel Macron ca UE să contracteze o datorie comună, descriind propunerea lui Macron drept o „diversiune”.
Franța mai luptă și pentru menținerea subvențiilor agricole la nivelul actual, dar Germania, cel mai mare contribuitor la bugetul european, amenință să reducă următorul plan de cheltuieli pe șapte ani (2028–2034) dacă acesta nu este reorientat către competitivitate și apărare, în loc să se concentreze pe subvenții agricole și regionale.
Se preconizează că rambursările împrumuturilor legate de Covid vor afecta următorul buget al UE cu 24 miliarde de euro pe an, UE având astfel prea puțin spațiu de manevră.
