Revista presei internaționale | Zelenski neagă existența șantajului SUA pentru organizarea alegerilor; Blocarea Telegram provoacă dispute interne în Rusia
Presa internațională urmărește evoluțiile legate de organizarea alegerilor prezidențiale din Ucraina, pe fondul presiunilor exercitate de administrația americană pentru accelerarea negocierilor de pace cu Rusia. În paralel, mass-media analizează poziția liderilor europeni față de reluarea dialogului cu Moscova și rolul NATO în coordonarea sprijinului militar pentru Kiev. Un alt punct major de interes pentru publicațiile străine îl constituie vizita vicepreședintelui SUA în Caucazul de Sud, unde Washingtonul își consolidează prezența strategică prin acorduri de securitate și alte proiecte regionale.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins informațiile publicate de Financial Times potrivit cărora SUA ar condiționa garanțiile de securitate de anunțarea unei date pentru alegerile prezidențiale din Ucraina. Zelenski a declarat, citat de LRT, că alegerile pot avea loc doar în condiții de securitate adecvate și că un armistițiu ar permite organizarea acestora. Potrivit unor oficiali ucraineni și occidentali citați de Financial Times, liderul de la Kiev ar urma să anunțe pe 24 februarie, la patru ani de la invazia rusă la scară largă, un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale și a unui referendum. Sursele Financial Times susțin că administrația Donald Trump ar face presiuni asupra Kievului pentru desfășurarea alegerilor, pentru finalizarea negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia în această primăvară. În caz contrar, Washingtonul ar putea retrage garanțiile de securitate pe care intenționează să le includă într-un eventual acord de pace. LRT notează că Volodimir Zelenski a negat existența acestei amenințări și intenția administrației de la Washington de a lega garanțiile de securitate de procesul electoral.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că i-a transmis omologului său francez, Emmanuel Macron, că în relația cu Rusia nu este suficient dialogul, ci trebuie aplicate presiuni ferme, transmite Unian. Agenția de presă precizează că declarația a fost făcută în cadrul unui briefing online, în timpul căruia Zelenski a comentat inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind reluarea dialogului dintre Europa și Rusia. Cei doi lideri au discutat și despre negocierile de pace de la Abu Dhabi, pe care delegația ucraineană le-a purtat cu reprezentanți ai Rusiei și ai Statelor Unite, notează Unian. Anterior, Macron a îndemnat liderii europeni să reia dialogul cu Moscova pentru a nu rămâne în afara procesului de negocieri mediate de Statele Unite, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut inițiativele care pot contribui la încheierea războiului, relevă aceeași agenție de presă.
Pe 12 februarie, la Bruxelles, va avea loc o nouă reuniune a miniștrilor apărării din cele aproximativ 50 de țări care sprijină militar Ucraina în cadrul așa-numitului format de la Ramstein, relatează Eurointegration. Publicația subliniază că de la eveniment va lipsi ministrul american al Apărării, Pete Hegseth. Cu toate acestea, absența oficialului de la Washington nu reprezintă un semnal negativ din partea SUA, scrie Eurointegration, făcând referire la o declarație făcută într-o conferință de presă la Bruxelles de secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a subliniat că dialogul cu SUA rămâne la fel de intens, precizând că administrația americană va fi reprezentată la eveniment de Elbridge Colby, pe care Rutte l-a descris drept un oficial important și responsabil de politica de apărare, remarcă Eurointegration.
The Telegraph scoate în evidență impactul restricționării aplicației Telegram de către autoritățile ruse. Potrivit ziarului, aplicația este folosită de unitățile militare ruse pe frontul din Ucraina pentru transmiterea coordonatelor și monitorizarea dronelor. În aceste condiții, soldații ruși și bloggerii militari au criticat Kremlinul după ce Roskomnadzor a restricționat aplicația Telegram, blocând canalele de comunicare între unitățile militare ruse, notează The Telegraph. Publicația amintește că autoritățile ruse au luat decizia invocând protecția cetățenilor împotriva conținutului „criminal și terorist”. Această decizie, care a urmat dezactivării terminalelor Starlink de către Elon Musk, a stârnit o reacție furioasă, în special în rândul extinsei comunități de bloggeri militari ruși agresivi, mai scrie The Telegraph.
Între timp, NATO își întărește prezența în Arctica, oficial pentru securitatea regională, dar experții intervievați de Politico sunt de părere că mișcarea răspunde în primul rând presiunilor administrației Trump, după amenințările privind achiziția insulei daneze Groenlanda. Misiunea „Arctic Sentry” este prezentată ca esențială, însă observatorii atrag atenția că riscurile reale sunt exagerate și că inițiativa reprezintă în mare parte un „rebranding” al activităților existente. Politico scrie că Rusia rămâne militar subdezvoltată în regiune, iar cooperarea Chinei cu Moscova este considerată mai mult simbolică. Țările NATO, inclusiv Norvegia, Germania, Danemarca și Marea Britanie, își consolidează capabilitățile de patrulare și supraveghere, iar aderarea Suediei și Finlandei întărește suplimentar prezența Alianței în Arctica.
BBC își concentrează atenția asupra vizitei făcute de vicepreședintele SUA, J.D. Vance, în Armenia și Azerbaidjan. După ce marți s-a aflat la Erevan, Vance a mers ieri la Baku, unde a semnat cu președintele Ilham Aliyev un acord de cooperare în domeniul apărării, energiei nucleare și securității cibernetice, transmite BBC. Potrivit înțelegerii încheiate, Washingtonul va furniza Azerbaidjanului ambarcațiuni pentru patrularea apelor teritoriale din Marea Caspică. În plus, Statele Unite s-au angajat să sprijine dezvoltarea comerțului între Azerbaidjan și Armenia, care nu au avut relații economice timp de peste trei decenii, notează BBC. Serviciul britanic de presă amintește că, după destrămarea URSS și primul război din Karabah, schimburile comerciale au fost suspendate, iar Azerbaidjanul a blocat tranzitul mărfurilor către Armenia. La sfârșitul anului trecut, Baku a reluat pentru prima dată livrările de combustibil către Armenia și a permis tranzitul unor produse pe teritoriul său, relevă BBC. Aceeași sursă subliniază că, în timpul vizitei la Baku, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a lăudat și proiectul „Drumul Trump pentru pace și prosperitate”, care va lega Azerbaidjanul de exclava Nahicevan printr-un coridor ce traversează teritoriul Armeniei, administrat temporar de companii americane.
Mai multe publicații relatează despre vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu la Washington, unde s-a întâlnit cu președintele SUA, Donald Trump. CNN atrage atenția că întâlnirea s-a desfășurat pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al negocierilor privind programul nuclear al Iranului. Trump a declarat că insistă asupra continuării dialogului cu Teheranul pentru a evalua posibilitatea unui acord, în pofida scepticismului exprimat de guvernul israelian. Cei doi lideri au discutat și despre situația din Gaza, Trump afirmând că în regiune „a fost restabilită pacea”, notează CNN.
Reuters informează că prețurile petrolului au crescut joi dimineață, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran și de posibile perturbări ale aprovizionării. Cotațiile futures pentru petrolul Brent au atins 69,67 dolari pe baril, în timp ce WTI a ajuns la 64,92 dolari pe baril, detaliază Reuters. Conform datelor agenției de presă, creșterea prețurilor a surclasat datele privind stocurile de petrol din SUA, care arătau o acumulare mai mare decât se aștepta. Negocierile între SUA și Iran continuă, fără un acord final asupra programului nuclear al Teheranului, iar Trump a avertizat că poate trimite un al doilea portavion în regiune dacă dialogul nu duce la rezultate concrete, conchide Reuters.
