Școlile cu puțini elevi vor fi reorganizate: Parlamentul a votat modificările la Codul Educației în prima lectură
Din cele 73 de școli care urmează să fie reorganizate în acest an, în urma modificărilor la Codul Educației, 63 vor continua să activeze în localitate, sub o altă formă juridică, și numai zece vor fi închise. Familiile elevilor care vor merge să învețe într-o altă localitate vor beneficia de o indemnizație lunară de 1.000 de lei, acordată timp de doi ani. Măsurile au fost prezentate în plenul Parlamentului, care a aprobat proiectul în primă lectură, în ședința din 12 februarie.
Reforma prevede că școlile cu mai puțin de 30 de elevi la nivel liceal vor fi reorganizate în gimnazii. Gimnaziile cu sub 35 de elevi vor deveni școli primare. Școlile primare cu mai puțin de 30 de elevi vor fi transformate în școli primare–grădinițe, iar cele cu sub 10 copii în grădinițe.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat în plen că obiectivul reformei este asigurarea unui standard uniform de calitate a educației pentru toți elevii, indiferent de localitatea în care trăiesc. Potrivit acestuia, în prezent, fiecare a patra școală din Republica Moldova are mai puțin de 100 de elevi, iar aproape fiecare a zecea – sub 50. Datele arată o corelație puternică între numărul de elevi dintr-o instituție și performanța acestora.
„În școlile cu peste 1.000 de elevi, 9 din 10 elevi ating nivelul minim de competență la matematică, lectură și științe. În școlile cu mai puțin de 200 de elevi, doar 1 din 10, statistic, atinge nivelul minim de competență”, a subliniat Dan Perciun.
Un alt factor invocat este declinul demografic. Dacă în 2001 în sistemul de învățământ din Republica Moldova erau 631.000 de elevi, în prezent numărul acestora a ajuns la 335.000. Procesul de urbanizare a afectat în special mediul rural, unde, în perioada 2012–2013, numărul elevilor a scăzut de la 231.000 la 143.000.
„Avem și un proces de emigrare, pe care îl știm cu toții, și avem și un proces de urbanizare. Respectiv, dacă în orașe vedem o creștere a numărului de copii, în sate prăpastia este adâncă”, a menționat Dan Perciun, adăugând că estimările arată că, până în 2040, numărul copiilor din școli se va reduce cu încă aproximativ 30%.
Referindu-se la aplicarea noilor prevederi, ministrul a spus că, anual, până la 30 septembrie, Ministerul Educației va emite un ordin prin care va stabili instituțiile care intră în proces de reorganizare, iar până la 1 iunie consiliile raionale vor trebui să adopte deciziile corespunzătoare. În acest an, ordinul va fi emis în luna martie.
În cazul reorganizării, elevii nu vor parcurge o distanță mai mare de 20 de kilometri până la noua instituție. Dacă nu există o școală care să îi poată prelua, unitatea va rămâne deschisă până la absolvirea ultimului elev.
Potrivit ministrului, „accentul acestei reforme este pus pe calitate”, pe investiții eficiente în infrastructura școlară și în transportul elevilor. Sunt decizii necesare, pe care „Guvernul și le asumă, chiar dacă costurile politice sunt mari”.
„Dacă ne-am fi preocupat doar de capitalul nostru politic, nu am fi adoptat aceste decizii. Dar, pentru că ne pasă de ceea ce urmează să însemne performanța sistemului educațional și a elevilor noștri, suntem gata să ne asumăm aceste costuri politice pentru decizii nepopulare, dar necesare”, a afirmat Dan Perciun.
Întrebat despre indemnizația de relocare pentru cadrele didactice, anunțată în mărime de 300.000 de lei, ministrul a precizat că toate aspectele normative vor fi stabilite prin hotărâri de Guvern, care vor fi aprobate în termen de două–trei luni după adoptarea modificărilor la Codul Educației.
„De ce 300.000? Inclusiv simbolic. În condițiile în care indemnizația este de 200.000 de lei pentru tinerii specialiști, ni s-a părut potrivit să o diferențiem și să o facem mai mare pentru cei cu experiență din sistem, măcar cu 50%”, a remarcat Dan Perciun.
Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), cea mai numeroasă fracțiune de opoziție, nu a susținut modificările la Codul Educației. În luările de cuvânt, deputata Ala Ursu-Antoci a acuzat că „sub paravanul așa-numitelor reforme, guvernarea implementează experimente iresponsabile și destructive”.
„Modificările la Codul Educației, prezentate astăzi, nu sunt nimic altceva decât presiuni politice asupra sistemului educațional, care, de fapt, au două scopuri esențiale: favorizarea rectorului UTM și reorganizarea instituțiilor de învățământ general din mediul rural”, a declarat parlamentara.
Ea a adăugat că PSRM pledează pentru menținerea tuturor instituțiilor de învățământ general din mediul rural și pentru respectarea dreptului regiunilor de a avea instituții de învățământ funcționale și autonome.
Președinta fracțiunii Partidului Comuniștilor (PSRM), Diana Caraman, a afirmat că dotările unei instituții de învățământ sunt importante, dar nu decisive pentru calitatea educației. În opinia sa, cele mai importante sunt curriculumul școlar și cadrele didactice. Parlamentara a sugerat că ar fi oportun ca finanțarea să fie realizată nu per elev, cum se întâmplă în prezent, ci per profesor.
Deputata fracțiunii majoritare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Victoria Belous, a respins speculațiile pe acest subiect sensibil și a declarat că nu înțelege poziția unor politicieni care, deși afirmă că educația este o prioritate, se opun schimbărilor menite să îmbunătățească sistemul.
„Vreau să vă îndemn să nu furăm viața acestor copii. Toți suntem conștienți că un copil care vrea să facă un experiment la biologie, chimie sau fizică, într-o școală cu 3–4 colegi în clasă, nu va putea. Va putea, însă, într-o altă școală, la 5 sau la 10 kilometri distanță. Și, da, statul le va oferi transport. Este cinic și o bătaie de joc față de copii să nu acceptați aceste schimbări”, a mai spus deputata PAS.
Modificările la Codul Educației au acumulat 55 de voturi. Parlamentul va examina proiectul și în lectura a doua.
CITIȚI ȘI:
