Kaja Kallas: „Rusia trebuie să plătească pentru distrugerile din Ucraina, fără amnistie pentru criminalii de război”
Viitorul Europei depinde de modul în care se va încheia războiul din Ucraina, iar Rusia nu trebuie să primească un „răspuns minimalist” la cererile sale maximale. Avertismentele au fost lansate la Conferința de Securitate de la München de Wolfgang Ischinger și Kaja Kallas, care au pledat pentru presiuni sporite asupra Moscovei și pentru o poziție clară a Europei în negocieri.
Kaja Kallas: „Rusia nu este o superputere”
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avut unul dintre cele mai ferme discursuri ale conferinței. „Rusia nu este o superputere. După mai bine de 10 ani de conflict, ea abia a avansat în Ucraina, iar prețul a fost de 1.2 milioane de pierderi”, a declarat Kallas.
Potrivit acesteia, Rusia este „slăbită, economia este afectată, închisă de piața energetică europeană, iar propriii cetățeni pleacă din țară”.
„Principala amenințare este ca Rusia să obțină mai mult la masa negocierilor decât pe câmpul de luptă”, a avertizat șefa diplomației UE.
În eventualitatea unor negocieri, Kallas a spus că Europa trebuie să fie clară în poziția sa: „Este important nu doar să fim la masa negocierilor, ci să știm exact ce cerem”.
Ea a enumerat condițiile minime pe care, în opinia sa, Rusia ar trebui să le accepte:
„Cererile maximale ale Rusiei nu pot primi un răspuns minimalist. Dacă armata Ucrainei este limitată ca dimensiune, atunci și armata rusă trebuie limitată. Rusia a adus distrugeri Ucrainei, Rusia trebuie să plătească pentru asta. Nicio amnistie pentru criminalii de război. Copiii ucraineni deportați trebuie să fie returnați. Acesta este minimul la care Rusia trebuie să consimtă, dacă pacea este obiectivul ei”, a punctat ferm Kallas.
Referindu-se la ideea unei armate europene unice, Kallas s-a arătat rezervată:* „Să nu pierdem timp discutând lucruri noi când trebuie să ne concentrăm pe ceea ce este important acum – să ne întărim armatele și să consolidăm NATO”*.
Ea a indicat trei priorități pentru Europa: apărarea europeană – care „începe cu Ucraina”, stabilitatea prin extinderea UE – „antidot la imperialismul rus”, și cooperarea internațională.
Wolfgang Ischinger: „Europa are nevoie de un plan de acțiune”
Președintele conferinței, diplomatul german Wolfgang Ischinger, a avertizat în discursul de închidere că Europa trebuie să treacă de la declarații la decizii concrete.
„Acum avem nevoie de mai mult decât încă o rundă de discursuri. Avem nevoie de un plan de acțiune – ce anume suntem pregătiți să facem noi, europenii, când și cum”, a declarat Ischinger.
El a subliniat că presiunea asupra Moscovei trebuie intensificată: „Putem face mai mult pentru a pune presiune pe Rusia: să oferim Ucrainei armele de care are nevoie, să înăsprim sancțiunile și să urmărim ‘flota din umbră’, pentru a crește costul acestui război pentru Rusia”.
În opinia sa, miza este una existențială pentru continent: „Întrebarea cum se va încheia acest război este una existențială pentru Europa. Răspunsul la ea va determina viitorul acestui continent”.
Edgars Rinkēvičs: „Nu există disponibilitate pentru o dată privind aderarea Ucrainei”
În același panel, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a confirmat că în prezent nu există consens pentru stabilirea unui calendar clar de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
„Înțelegem că avem nevoie de Ucraina în Uniunea Europeană, dar discuțiile cu alți lideri arată că, în acest moment, nu există disponibilitatea de a conveni asupra unei date”, a declarat Rinkēvičs.
El a adăugat că aderarea este „în mare măsură legată de un acord de pace”, iar fără mișcări din partea Rusiei, un astfel de acord rămâne incert.
Hillary Clinton: „Poziția administrației Trump față de Ucraina este o rușine”
În același context, fosta candidată democrată la președinția SUA, Hillary Clinton, a criticat dur politica fostului președinte american Donald Trump față de Ucraina.
„Consider că poziția administrației Trump față de Ucraina este o rușine. Încercarea de a forța Ucraina să ajungă la un acord cu Putin este o rușine. Tentativele lui Putin și Trump de a profita de suferința și moartea poporului ucrainean sunt o greșeală istorică, profund imorală”, a declarat Clinton.
„Cred că Ucraina luptă pentru democrația noastră, pentru valorile libertății și civilizației, pierzând mii de oameni din cauza dorinței maniacale a unui singur om de a controla această țară. Iar Trump fie nu înțelege aceste suferințe, fie nu îi pasă”, a continuat ea.
Clinton a afirmat că Trump „a trădat Occidentul, valorile umane, Carta NATO, Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului”.
„Premiul Ewald von Kleist, acordat poporului ucrainean”
În marja conferinței, poporul ucrainean a fost distins cu Premiul „Ewald von Kleist”, acordat pentru contribuția la cooperarea internațională și apărarea valorilor democratice.
„Pentru mine este o onoare să primesc Premiul Ewald von Kleist, care în acest an a fost acordat poporului ucrainean”, a declarat Volodymyr Zelenskyy.
„Vă mulțumesc pentru această distincție pentru poporul ucrainean – o distincție a forței noastre și a prieteniei noastre. Fără prietenie, puterea nu este niciodată suficientă. De aceea Ucraina lucrează atât de insistent pentru a construi înțelegere reciprocă, respect reciproc și un tratament corect cu toți”, a afirmat liderul ucrainean.
El a mulțumit celor care sprijină Kievul și eforturile pentru încheierea războiului: „Le sunt recunoscător tuturor celor care sunt alături de Ucraina. Mulțumesc tuturor celor care lucrează pentru a opri acest război printr-o pace reală”.
Conferința de securitate de la München 2026
La cea de-a 62-a Conferință de securitate de la München a adunat peste 50 de șefi de stat și de guvern, peste 65 de miniștri de externe, peste 30 de miniștri ai apărării și lideri din peste 40 de organizații internaționale. În contextul distrugerii alianțelor de lungă durată și a ordinii internaționale bazate pe norme, pe fondul instabilității și conflictelor în creștere la nivel mondial, MSC 2026 are loc într-un moment de cotitură fundamentală.
Conferința de Securitate de la München are loc anual în capitala landului Bavaria încă din 1963. Fondată în plin Război Rece de publicistul german Ewald-Heinrich von Kleist, reuniunea a fost gândită inițial ca un forum transatlantic de dialog între Europa și Statele Unite, într-o perioadă marcată de tensiuni militare și diviziuni ideologice profunde. În timp, conferința s-a extins și a devenit unul dintre cele mai influente spații globale de dezbatere strategică.
Evenimentul se desfășoară tradițional la Hotelul Bayerischer Hof din München, care a devenit simbolic „casa” conferinței. Orașul a rămas gazda permanentă a reuniunii, iar continuitatea locului a consolidat prestigiul și identitatea forumului pe scena internațională.
Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene și un actor central în NATO, oferă astfel un cadru european pentru dialogul strategic dintre liderii occidentali și partenerii lor globali. În peste șase decenii, Conferința de la München s-a impus ca principalul forum dedicat securității și apărării, fiind adesea comparată cu Forumul Economic Mondial de la Davos — dar în domeniul geopoliticii și al marilor dosare de securitate internațională.
CITIȚI ȘI:
- Președintele Ucrainei: Fiecare zi contează, unitatea este cel mai bun remediu împotriva planurilor agresive ale Rusiei
- Kaja Kallas: Consiliul de Securitate nu funcționează cum ar trebui. ONU nu mai reflectă lumea cum este ea în prezent
- O nouă rundă de negocieri trilaterale va avea loc la Geneva: Delegația rusă își schimbă componența
- Prima dronă ucraineană produsă în Germania, oferită lui Zelenski: „Va proteja soldații noștri”
