Revista presei internaționale | Unitatea transatlantică, sub semnul întrebării la Conferința de Securitate de la München
Presa internațională face bilanțul Conferinței anuale de securitate de la München, care s-a desfășurat în ultimele trei zile ale săptămânii trecute. Publicațiile străine subliniază că, în acest an, relațiile transatlantice și războiul ruso-ucrainean au fost principalele teme abordate de participanții veniți la forum. Mai multe agenții de presă își concentrează atenția asupra impactului recentelor proteste masive din Iran, în timpul cărora au murit mii de manifestanți. Summitul anual al Uniunii Africane, desfășurat la sfârșitul săptămânii în Etiopia, se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Politico notează că, la Conferința de Securitate de la München, secretarul de stat american Marco Rubio a adoptat un ton mai moderat decât cel afișat anul trecut de vicepreședintele JD Vance, care criticase liderii europeni pentru restrângerea libertății de exprimare și promovarea migrației în masă. Cu toate acestea, mesajul transmis în acest an la München de Rubio arată că administrația SUA menține aceleași principii strategice, diferite de valorile promovate de Europa, care susține libertatea de exprimare, comerțul liber și politicile climatice. Politico remarcă schimbarea accentelor geopolitice ale Casei Albe, care plasează Europa pe locul trei în lista priorităților de politică externă, în spatele celor ce țin de situația din emisfera vestică și din regiunea Indo-Pacific.
Și CNN comentează declarațiile secretarului american de stat Marco Rubio, făcute la Conferința de Securitate de la München. Postul american de televiziune se referă în special la mesajul șefului diplomației de la Washington cu privire la necesitatea reformării Europei în acord cu valorile promovate de Washington, și nu doar în domeniul apărării, ci și în cel al orientării politice și culturale. E un mesaj care, potrivit CNN, umbrește apelul la unitate transatlantică transmis la München de Rubio, care afirmase că Statele Unite rămân un „copil” al Europei de care nu au cum să se despartă. CNN evidențiază și discursul de la München ținut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit despre urgența situației din Ucraina și despre presiunile legate de procesul de pace. Tensiunile transatlantice riscă să domine agenda politică în perioada următoare, în timp ce Ucraina ar putea fi nevoită să lupte în continuare pentru a-și face auzită vocea, concluzionează CNN.
Fostul comandant al forțelor americane în Europa, generalul Ben Hodges, a declarat pentru publicația ucraineană Novini.LIVE că războiul din Ucraina este puțin probabil să se încheie în acest an, deoarece Rusia nu este interesată de oprirea conflictului. Generalul a subliniat că, fără o presiune fermă din partea Statelor Unite, Rusia nu are motive să accepte un armistițiu. Unian remarcă, în același context, că secretarul american de stat Marco Rubio a afirmat la Conferința de Securitate de la München că războiul ruso-ucrainean nu se va încheia printr-o înfrângere clară a uneia dintre părți, estimând că soluțiile de încheiere a acestuia vor fi cel mai probabil identificate prin negocieri și compromis politic.
Conform unor surse citate de The Wall Street Journal, liderii europeni au început discuții discrete cu parlamentarii democrați americani aflați în opoziție pentru a evalua impactul alegerilor din Congresul Statelor Unite din toamnă asupra relațiilor transatlantice. Potrivit surselor publicației, scopul discuțiilor este identificarea unor puncte comune în eventualitatea unei schimbări de echilibru politic la Washington, într-un moment în care politica externă americană e din ce în ce mai imprevizibilă. Analiștii intervievați de The Wall Street Journal consideră că această abordare reflectă temerile aliaților occidentali față de direcția geopolitică a SUA.
Financial Times scrie, citând surse din serviciile occidentale de informații, că foști recrutori și propagandiști ai grupării Wagner au devenit un canal central pentru acțiuni de sabotaj organizate de Kremlin în Europa. Potrivit publicației, după eșecul revoltei din 2023 și moartea lui Evgheni Prigojin, rețeaua Wagner ar fi fost reorientată de serviciile ruse, inclusiv GRU și FSB, pentru a recruta persoane vulnerabile din state NATO în vederea comiterii unor acte de destabilizare. Scopul acestor operațiuni ar fi slăbirea sprijinului occidental pentru Ucraina și amplificarea tensiunilor sociale în Europa. Financial Times notează că, pe fondul expulzării diplomaților ruși și al reducerii rețelelor clasice de spionaj, Moscova recurge tot mai mult la intermediari și la canale online pentru a-și păstra un grad de negare a implicării directe.
Bloomberg relatează că Ungaria a cerut Croației să permită transportul petrolului rusesc prin conducta sa Adria, în condițiile în care tranzitul prin Ucraina, pe ruta Drujba, rămâne blocat. Ministrul de externe Péter Szijjártó a anunțat, citat de agenția de presă, că Budapesta și Bratislava au transmis o solicitare oficială guvernului de la Zagreb, invocând excepția de la sancțiuni care permite importuri maritime în caz de întrerupere a livrărilor prin conducte. Publicația notează că Ungaria depinde în mare măsură de petrolul rusesc livrat prin Ucraina, iar premierul maghiar Viktor Orbán a criticat frecvent Kievul pentru presupusa politizare a tranzitului energetic, acuzație respinsă de autoritățile ucrainene. Potrivit Bloomberg, tema energiei ar putea figura și pe agenda discuțiilor dintre Orbán și secretarul de stat american Marco Rubio, care se află azi la Budapesta.
AFP își concentrează atenția asupra impactului recentelor proteste masive din Iran, în timpul cărora regimul de la Teheran a ucis mii de manifestanți ieșiți în stradă pentru debarcarea conducerii teocratice a țării. Agenția de presă relatează că mii de susținători ai prințului moștenitor iranian Reza Pahlavi, aflat în exil, au organizat la sfârșitul săptămânii un protest zgomotos la München, în paralel cu forumul mondial de securitate. Manifestanții au cerut schimbarea regimului de la Teheran, fluturând steaguri istorice ale Iranului și scandând sloganuri pentru democrație. Potrivit AFP, acțiunile reflectă presiunea internațională tot mai mare asupra guvernului iranian, care se confruntă cu amenințări militare din partea Statelor Unite, care cer îngrădirea programului nuclear al regimului de la Teheran.
Associated Press își focalizează atenția asupra summitului anual al Uniunii Africane, desfășurat la sfârșitul săptămânii în Etiopia. Agenția de presă subliniază că evenimentul a fost dedicat viitorului continentului african, într-un context de nemulțumiri larg răspândite față de conducerea organizației. AP atrage atenția în special asupra criticilor venite din partea tinerilor africani, care critică Uniunea pentru că prioritizează interesele liderilor vechi în locul nevoilor lor, în timp ce multe țări se confruntă cu lovituri de stat, proteste și dificultăți economice. În discursurile lor, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și președintele Comisiei UA, Mahamud Ali Yusuf, au chemat comunitatea internațională să sprijine populația de pe continentul african, afectat de instabilitate.
