„Totul este scump, comerțul merge slab”: radiografia unei economii dependente de gaz
Starea de urgență economică în regiunea Transnistria a fost prelungită din nou cu 30 de zile. Decizia a fost luată de așa-numitul Consiliu Suprem pe 10 februarie. În același timp, în cadrul ședinței a fost aprobat prognoza de dezvoltare economică pentru 2026.
Paradoxal, documentul vorbește despre o creștere a producției industriale cu aproape 15%, majorarea exporturilor cu până la 25% și o creștere a salariului nominal mediu cu 5%. Între timp însă, găurile bugetare sunt acoperite din fonduri speciale, iar realitatea din teren arată o economie aflată în recul.
Piața din Tiraspol: „Totul este foarte scump, iar comerțul merge slab”
Pentru a înțelege situația economică reală, reporterii emisiunii Scaner au mers în piața centrală din Tiraspol. Puțini comercianți au acceptat să vorbească în fața camerei, iar majoritatea au cerut să nu le fie arătate fețele.
O vânzătoare a explicat fluctuațiile la ouă:
„Prețurile au scăzut deja de două ori față de perioada de dinainte de Anul Nou”, spune aceasta.
Întrebat de ce anterior ouăle s-au scumpit brusc, comerciantul a răspuns:
„Trebuie hrănit tot efectivul, dar doar o parte dintre păsări fac ouă. Cheltuiala cu furajele merge pentru toate, iar producția este mai mică. De aceea crește prețul oului. Este un ciclu”, ne explică femeia.
În sectorul lactatelor situația este diferită. „Lactatele s-au scumpit, pentru că este puțin lapte. Caprele și vacile sunt în perioada de repaus. Mai trebuie să treacă o lună, iar când vor începe fătările, laptele va fi mai mult și prețurile vor scădea”, afirmă vânzătoarea.
Despre carne, comercianții spun că prețurile au fost majorate acum câteva luni, dar ulterior au rămas stabile.
Un alt interlocutor a rezumat situația simplu: „Totul este foarte scump, iar comerțul merge slab.”
Cel mai grav declin din ultimele trei decenii
Expertul economic Veaceslav Ioniță afirmă că 2025 a fost anul cu cel mai puternic recul economic din regiune de la destrămarea URSS.
„Apogeul declinului a fost în 2025. Un asemenea colaps al PIB-ului și al industriei a mai existat doar în perioada 1997–1998, după prăbușirea Uniunii Sovietice. În industrie, cred că nu a mai fost niciodată un asemenea șoc”, a declarat expertul.
Potrivit lui, două treimi din economia regiunii depind direct de gaz: „Economia depinde de gaz, iar bugetul depinde tot de gaz. Ani la rând au existat bani ușori. Taxele au fost mai mici decât pe malul drept. Când fluxul s-a redus, autoritățile s-au pomenit în fața unei dileme. Să majorezi taxele acum este foarte dificil – oamenii nu vor înțelege”, a explicat expertul Veaceslav Ioniță.
Problemele cu achitarea livrărilor de gaz au dus la trecerea MGRES pe cărbune și la stoparea unor mari întreprinderi. „Importul de gaz și mecanismele de import au lovit cel mai tare economia regiunii. În 2025 au scăzut și PIB-ul, și industria, iar salariile reale au scăzut”, afirmă Ioniță.
Inflația din regiune a ajuns la aproximativ 15%, iar pensiile reale au scăzut cu 9%. „Asta înseamnă că pensionarii pot cumpăra cu 9% mai puțin decât anul trecut”, explică expertul
Exporturile: dependență de UE și malul drept
Deși anterior mare parte din exporturi mergeau spre Rusia, structura s-a schimbat radical.
Potrivit datelor Biroului politici de reintegrare, circa 71% din exporturile regiunii au fost direcționate anul trecut către Uniunea Europeană – în special România, Polonia și Italia.
„Rusia practic a dispărut din structura exporturilor. Jumătate din produse merg pe malul drept, iar România este pe locul doi. În total, 70–75% din vânzări sunt legate de malul drept și spațiul românesc. 85% din exporturi depind de malul drept și Uniunea Europeană”, susține Ioniță.
El subliniază și vulnerabilitatea industriei metalurgice din Rîbnița: „Dacă România ar decide să nu mai cumpere metal din regiune, nu ar simți aproape nimic. Pentru ei este doar 3% din importuri. Pentru regiune însă ar fi un șoc major.”
Diferență salarială dublă față de malul drept
Potrivit expertului, pentru prima dată în 2025 salariul mediu din Republica Moldova este dublu față de cel din regiunea transnistreană.
„În Chișinău salariul mediu este cu circa 20% mai mare decât în regiune, iar în afara Tiraspolului diferența poate ajunge la trei ori”, afirmă Ioniță, explicând de ce tot mai mulți tineri aleg să muncească sau să se mute pe malul drept.
Negocieri blocate
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselsky, susține că formatul de negocieri „5+2” este blocat din 2019.
„Formatul «5+2» nu funcționează din 2019, când reprezentantul politic al președintelui Igor Dodon a refuzat să semneze documentul final la Bratislava și ulterior la München. Au mai fost doi ani până la războiul din Ucraina în care negocierile puteau fi reluate, dar acest lucru nu s-a făcut”, a declarat Krasnoselsky.
În prezent, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol are loc prin schimb de scrisori, iar ultima întâlnire în format „1+1” a avut loc în aprilie, la Bender. Vicepremierul pentru Reintegrare a anunțat că o nouă reuniune ar putea avea loc până la sfârșitul lunii februarie, pe malul drept.
În timp ce autoritățile de la Tiraspol vorbesc despre prognoze optimiste pentru 2026, realitatea economică descrisă de comercianți și experți indică un an 2025 marcat de scăderi istorice, dependență energetică și migrație economică în creștere.
CITIȚI ȘI:
- RAPORT | Criza drepturilor omului din regiunea transnistreană se adâncește, iar lipsa unui răspuns coerent afectează parcursul european al R. Moldova
- Starea de urgență economică în regiunea transnistreană, prelungită până pe 17 martie
- Prestațiile sociale pentru locuitorii din regiunea transnistreană, mai mari cu peste 40% în 2025: Câte pensii trimitem în stânga Nistrului
- Vicepremierul pentru Reintegrare, la Moldova 1: Situația energetică din regiunea transnistreană rămâne instabilă și vulnerabilă
