Fost ministru român de Externe, la Radio Moldova: Conferința de la München, între autonomie strategică și consolidarea relației transatlantice

Conferința de Securitate de la München a marcat un punct de cotitură în înțelegerea noii arhitecturi globale, confirmând că, fără a rupe relația transatlantică, continentul european trebuie să devină autonom. Fostul ministru de externe al României, Adrian Cioroianu consideră că miza Europei nu mai este adaptarea la noul context global, iar soluția ar fi un proiect de securitate precum „federalizare politică și militară”.

München 2026 - o nouă ordine de politică mondială

Fostul ministru român sugerează că strategia SUA obligă Europa să renunțe la iluzia securității și nu poate rezista decât printr-o „federalizare” pentru a menține relevanța continentului: „Știu că pare îndepărtat proiectul, dar și în România Mare a fost la un moment dat, un proiect idealist și îndepărtat. Chiar și Uniunea Europeană era un proiect, acum 100 de ani, la care unii ar fi spus că e idealist. Așa încât nu văd altă soluție pentru o politică de securitate comună alta decât una care să cuprindă țările Europei și ale Uniunii Europene”, explică Adrian Cioroianu.

„Statele Unite sunt responsabile de securitatea Europei Occidentale după al doilea Război Mondial. Și, în momentul de față, SUA consideră că principala amenințare la statutul lor este China. În aceste condiții, Europa, în ansamblu, trebuie să se regrupeze și să aibă o politică de apărare comună. Și cred că multe discuții care au loc în momentul acesta privesc federalizarea viitoare europeană. O idee care nu e neapărat foarte populară la nivelul publicului, care se teme de pierderea caracteristicilor naționale, specificului național. Lucrurile nu sunt chiar așa, pentru că din păcate, noi cu toții vedem că la o discuție între puteri, cum ar fi Statele Unite, China, chiar și Rusia, India, Africa, Indonezia sau Turcia - sunt țări cu memorii imperiale. Într-un astfel de concern al fostelor sau dorite viitoare imperii, Europa mai poate face față prin țări separate? Nu cred. Deci, din acest punct de vedere, cred că discuția de care mulți se feresc privește federalizarea Europei - Statele Unite ale Europei”, a declarat istoricul.

Administrația Trump și „consternarea” europeană

Cioroianu consideră că schimbarea ordinii mondiale este o etapă firească a evoluției politice: „Constatarea faptului că intrăm într-o nouă ordine politică mondială ține de firescul tranziției”.

Referitor la relația transatlantică, istoricul observă o ușoară temperare a retoricii americane, deși fondul cerințelor rămâne neschimbat privind abordările tranzacționale ale președintelui american.

„Lucrurile s-au mai calmat puțin față de anul trecut, semn că deja, după un an, administrația Trump și-a dat seama că a depășit anumite limite. Mă refer la limite în raport cu percepția europeană. Adică maniera în care a fost primită discuția despre Groenlanda, nu mai vorbim de comportamentul Canadei care a fost pur și simplu uluită de ideile președintelui Trump, dar mai ales consternarea multor europeni referitor la imputările pe care administrația Trump le face europenilor. Toate astea l-au obligat pe Marco Rubio (n.r. secretarul de stat american) să fie mai diplomat, dar nu a contrazis ideile administrației Trump”, constată Cioroianu.

Europa, între autonomie strategică și parteneriat transatlantic

Și expertul asociat în politică externă și comunicare de la IPRE, Daniel Vodă a explicat că mesajul dominant al reuniunii a fost că Europa trebuie să-și asume propria securitate și să investească masiv în capacitățile sale de apărare și reziliență.

„Europa nu-și mai permite să fie doar un actor economic, trebuie să se apere mai bine, să fie mai rezilientă, să aibă o capacitate de a produce și a proteja. Și Europa nu are altă opțiune decât să devină independentă. (...) Securitatea Europei se redefinește din interior spre exterior. Asta am văzut-o prin declarațiile liderilor europeni, doar că lumea nu mai funcționează pe baza presupunerilor și această securitate și aceste alianțe trebuie construite, apărate și explicate, inclusiv în adresa cetățenilor propriilor țări. Autoritățile să explice mai clar cum văd dezvoltarea securității și relațiilor și parteneriatelor solide care sunt cu state europene sau cu SUA, de exemplu, și acest exercițiu de explicație trebuie făcut în fiecare zi”, a declarat Daniel Vodă.

Potrivit lui, alianțele trebuie consolidate și explicate

„Se pare interesant și mesajul secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, care a transmis un mesaj diferit de ceea ce am auzit la conferința de anul trecut, și anume că SUA și Europa aparțin una alteia și că Washingtonul nu-și dorește sfârșitul relației transatlantice. Europenii trebuie să-și asume mai mult din propria securitate și această alianță transatlantică trebuie să devină mai pragmatică și condiționată de rezultate”, relevă expertul.

R. Moldova în dialogul de securitate: „O poziționare strategică”

Referindu-se la participarea președintei Maia Sandu la conferință și la întrevederile bilaterale avute, Vodă a apreciat că acestea au avut un caracter bine calculat.

„Faptul că președintele țării s-a întâlnit cu practic al treilea om important din administrația americană denotă că acest dialog are un caracter pragmatic. Beneficiul unui parteneriat civilizat și puternic între Moldova și Statele Unite. Pe albia participării șefei statului, Maia Sandu a vorbit despre război colectiv împotriva Europei și că securitatea nu mai înseamnă doar frontiere, ci protejarea democrației din interior. A fost o decizie bine calculată în folosul interesului național și pentru Republica Moldova, din punctul meu de vedere, concluzia este una de poziționare: că nu trăim într-o lume de certitudini, ci una construită pe alianțe condiționate, competiție și abordări strategice și că Republica Moldova, prin asocierea cu spațiul european, își aduce contribuția la acest dialog important de securitate”, a conchis expertul IPRE.

Interviurile au fost oferite pentru emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Cea de-a 62-a Conferință de Securitate de la München, desfășurată în perioada 13-14 februarie, a reunit 50 de înalți oficiali din întreaga lume și reprezintă unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Conferința de la München a evidențiat o criză transatlantică majoră, caracterizată de o presiune sporită din partea Statelor Unite (sub Donald Trump) asupra Europei pentru a-și mări cheltuielile pentru apărare și ajutorul acordat Ucrainei. Conferința a subliniat o realiniere geopolitică, o slăbire a alianței NATO și îndoieli cu privire la angajamentul american pe vechiul continent.

Reuniunea a avut loc cu câteva zile înainte de reuniunea inaugurală a „Consiliului de pace” al lui Donald Trump, stabilită pentru 19 februarie la Washington.”

CITIȚI ȘI: