Revista presei internaționale | SUA presează Kievul înaintea unor noi negocieri de pace; UE evită criticile față de guvernul Ungariei înainte de alegeri
Presa internațională se concentrează asupra noii runde de negocieri de pace pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, care vor avea loc azi și mâine la Geneva. Publicațiile străine subliniază tensiunile militare prelungite și dificultățile economice cu care se confruntă Rusia, de la slăbiciunile armatei pe front până la scăderea veniturilor din petrol. Mai multe agenții de presă atrag atenția asupra reorientării exporturilor energetice rusești către Asia, dar și asupra problemelor regionale de tranzit energetic, care implică Ungaria, Slovacia și Croația.
Înaintea noii runde de negocieri de pace între delegațiile de la Kiev și Moscova, mediate de Statele Unite, președintele american Donald Trump a avertizat că așteaptă din partea Ucrainei o implicare activă în vederea semnării rapide a unui acord de încetare a focului, scrie The Guardian. Publicația notează că liderul de la Casa Albă a intensificat presiunile asupra Kievului în ajunul tratativelor programate pentru 17–18 februarie la Geneva. Potrivit cotidianului britanic, reuniunea ar urma să aibă un format similar celei desfășurate anterior la Abu Dhabi, însă perspectivele unui progres rapid rămân limitate, în condițiile în care Moscova își menține pozițiile maximaliste. Kremlinul insistă asupra obținerii controlului deplin asupra Donbasului, cu recunoaștere internațională a acestuia ca teritoriu rus, respingând totodată orice garanții postbelice de securitate care ar presupune desfășurarea de trupe occidentale pe teritoriul Ucrainei, remarcă The Guardian.
19FortyFive scrie că, la aproape patru ani de la începutul invaziei la scară largă, Rusia nu a reușit să obțină controlul nici măcar asupra unei cincimi din teritoriul Ucrainei, în ciuda ambițiilor declarate ale Kremlinului. În analiza semnată de expertul militar Ruben Johnson se arată că armata rusă nu dă semne că ar putea schimba decisiv cursul războiului, iar președintele rus Vladimir Putin mizează mai degrabă pe presiuni politice asupra Occidentului pentru a forța un acord favorabil Moscovei. Printre cauzele slăbiciunilor militare sunt indicate corupția din armată și problemele grave de aprovizionare, dificultăți agravate de sancțiunile internaționale. Moscova și-a supraestimat forțele și a subestimat rezistența Ucrainei, ceea ce a transformat conflictul într-un război de uzură, conchide autorul articolului.
Eurointegration descrie rezultatele vizitei senatorilor democrați americani Richard Blumenthal și Sheldon Whitehouse la Kiev, unde s-au întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski pentru a discuta sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, situația de pe front și ajutorul militar pentru Ucraina. Blumenthal a avertizat, citat de Eurointegration, că Rusia țintește companii americane din Ucraina, dar a subliniat că SUA vor continua să își desfășoare activitatea economică în țară, în paralel cu creșterea sprijinului militar. Whitehouse a evidențiat, la rândul său, eforturile internaționale de a controla „flota fantomă” rusă pentru a limita capacitatea Moscovei de a-și alimenta industria petrolieră, considerând că acest lucru va spori presiunea asupra Kremlinului pentru negocieri, mai scrie Eurointegration.
În paralel cu presiunile americane și dificultățile de pe front, Moscova încearcă să își consolideze poziția financiară prin redirecționarea exporturilor energetice către Asia. China va majora în februarie importurile de petrol rusesc la aproximativ 2,07 milioane de barili pe zi, peste nivelul de 1,7 milioane înregistrat în ianuarie, relatează Reuters, citând date de monitorizare a transporturilor maritime. Agenția de presă notează că Beijingul își crește pentru a treia lună consecutiv achizițiile, profitând de reducerile semnificative oferite la țițeiul rusesc, în contextul în care India și-a micșorat puternic comenzile. Potrivit datelor citate de Reuters, petrolul rusesc de tip Urals livrat în China este tranzacționat cu un discount de aproximativ 10 dolari pe baril față de cotația Brent, ceea ce îl face considerabil mai ieftin pe piață. Reuters mai arată că, pe fondul scăderii prețurilor internaționale și al acestor reduceri, veniturile Rusiei din exporturile de petrol au coborât în ianuarie la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.
Scăderea veniturilor din petrol accentuează problemele structurale deja vizibile în economia rusă, ajunsă într-o „zonă de risc”, din care va fi dificil să revină la normal fără o nouă criză, scrie The Economist. Publicația apreciază că economia rusă continuă să funcționeze, dar își subminează propriul viitor, în condițiile în care creșterea a încetinit la aproximativ 1%, iar veniturile din export sunt în scădere. Potrivit ziarului, în ultimii ani economia s-a divizat între sectorul militar, care primește prioritar resurse și generează aproape toată creșterea raportată, și restul economiei, unde companiile private și consumul stagnează. Acest model, bazat pe cheltuieli militare finanțate din redistribuirea resurselor interne, nu poate susține dezvoltarea pe termen lung și riscă să accentueze vulnerabilitățile structurale ale Rusiei, constată The Economist.
Bloomberg relatează că Ungaria a cerut Croației să permită transportul petrolului rusesc prin conducta sa Adria, în condițiile în care tranzitul prin Ucraina, pe ruta Drujba, rămâne blocat. Agenția de presă notează că Ungaria depinde în mare măsură de petrolul rusesc livrat prin Ucraina, iar premierul maghiar Viktor Orbán a criticat frecvent Kievul pentru presupusa politizare a tranzitului energetic, acuzație respinsă de autoritățile ucrainene. Potrivit Bloomberg, ministrul economiei de la Zagreb, Ante Šušnjar, a declarat că țara sa este pregătită să contribuie la soluționarea problemelor cu care se confruntă Ungaria și Slovacia, însă doar cu respectarea deplină a normelor europene. Oficialul a subliniat, citat de aceeași agenție de presă, că orice decizie va fi luată în conformitate cu legislația Uniunii Europene și fără încălcarea sancțiunilor impuse de Statele Unite. Astfel, Croația își propune să acționeze responsabil în domeniul securității energetice regionale, menținând în același timp sprijinul pentru Ucraina, conchide Bloomberg.
AFP scrie că secretarul de stat american Marco Rubio a semnat la Budapesta un acord bilateral privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile între SUA și Ungaria. Conform agenției de presă, acordul prevede achiziția de reactoare modulare mici (SMR), precum și furnizarea de combustibil nuclear și tehnologii pentru stocarea acestuia. Inițiativa marchează un deceniu de colaborare și sprijină transformarea Ungariei într-un centru regional pentru tehnologiile nucleare modulare americane, notează AFP. Agenția de presă remarcă declarațiile lui Rubio, care a subliniat că relațiile bilaterale intră dincolo de cooperarea diplomatică clasică, fiind descrise de el și de premierul Viktor Orbán drept un „secol de aur” al parteneriatului.
În paralel cu întărirea cooperării SUA cu Ungaria, Comisia Europeană și-a mai temperat criticile la adresa premierului maghiar Viktor Orbán, remarcă Financial Times. Publicația scrie că executivul de la Bruxelles ar putea să îi acorde guvernului maghiar noi fonduri înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pe 12 aprilie. Oficialii UE evită declarațiile publice cu privire la politica internă a Ungariei, care ar putea fi interpretate ca implicare în campania electorală, notează Financial Times. Astfel, Budapesta ar putea primi aproximativ 2,4 miliarde de euro înainte de scrutin, în ciuda problemelor legate de respectarea statului de drept, subliniază același ziar. Reprezentanții europeni, citați de Financial Times, spun că orice decizie va fi luată cu precauție, pentru a nu-i oferi lui Orbán argumente politice împotriva Bruxelles-ului.
Site-ul proiectului USAID Engage.org.ua scrie că miniștrii finanțelor din Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia și Spania s-au întâlnit pe 16 februarie la Bruxelles, în marja reuniunii Eurogrup, pentru a discuta crearea Uniunii de economii și investiții a UE și asigurarea aprovizionării cu materii prime critice. Potrivit sursei, reprezentanții celor șase țări au subliniat colaborarea pentru impulsionarea interesului comun european și eficientizarea investițiilor în domenii strategice. Întâlnirea face parte din politica „Europei cu două viteze”, aprobată preliminar la summitul extraordinar al liderilor UE din 12 februarie, care permite grupurilor de state să avanseze cu reforme chiar dacă nu toate cele 27 de state membre sunt pregătite. Următoarea reuniune este programată pentru 9–10 martie și va fi concentrată pe întărirea rolului internațional al monedei euro și pe eficientizarea investițiilor în domeniul apărării, notează Engage.org.ua.
