Revista presei | Tăcerea lui Plahotniuc în dosarul „kuliok” – strategie juridică sau „cadou” politic? Bombardamentele rusești se văd în facturile cetățenilor moldoveni
Presa națională scrie despre începutul unei noi faze în dialogul bilateral dintre SUA și RM, cu accent pe securitatea regională. Refuzul lui Vlad Plahotniuc de a face declarații în dosarul „kuliok”, în care este investigat fostul președinte Igor Dodon, reprezintă un alt subiect de rezonanță. Presa semnalează între timp că mai multe licee cu predare în limba română din regiunea transnistreană au primit emailuri cu amenințări.
Bombardamentele rusești se văd în facturile cetățenilor moldoveni – titrează RFI. Republica Moldova este legată de rețeaua energetică a Ucrainei, iar curentul electric, chiar dacă este cumpărat din Uniunea Europeană, trece prin Ucraina înainte de a ajunge în Republica Moldova, notează jurnalistul RFI, Vitalie Cojocari. Prin urmare, orice fluctuație, orice pană mare de curent obligă Guvernul să recurgă la achiziții de energie electrică de pe piață, direct, fiind vorba de achizițiile de avarie, explică autorul articolului. Vitalie Cojocari menționează că tarifele vor fi ținute mai bine sub control când liniile de înaltă tensiune dintre România și Republica Moldova vor fi finalizate.
Tot RFI semnalează că o eventuală pace în Ucraina ar putea însemna mai degrabă o pauză strategică decât un acord durabil. Publicația face referire la avetismentul transmis de Dumitru Mânzărari, expert în securitate. Potrivit acestuia, în lipsa unor garanții externe solide, Republica Moldova trebuie să adere la o alianță de securitate sau să obțină protecție clară din partea unor state europene puternice pentru a-și menține independența și integritatea teritorială, într-un context regional marcat de agresiunea Rusiei și de fragilizarea ordinii internaționale.
Ce face România cu portul moldovenesc? Îl apără de ruși? E titlul unei analize semnate de Sabina Fati. Odată intrat în proprietatea României, Portul Giurgiulești, aflat între Galați și Reni, ar putea fi mai bine apărat de români, în caz de nevoie, menționează autoarea articolului publicat de Deutsche Welle. „Portul Giurgiulești e situat strategic în amonte de porturile ucrainene la Dunăre, în imediata vecinătate a graniței dintre România, Ucraina și Republcia Moldova, la aproape 135 de kilometri de Marea Neagră.(...) Portul care poate primi nave maritime are legătură feroviară directă cu Transnistria, și mai mulți experți moldoveni și ucraineni au vorbit despre felul în care Rusia folosește portul Giurgiulești în propriile scopuri. Într-un articol din octombrie 2024, apărut pe site-ul CEPA (The Center for European Policy Analysis), analistul ucrainean Andriy Klymenko a ridicat problema unui vas rusesc despre care spunea că a plecat din baza navală Novorossyisk, aflată în Estul Mării Negre, și care a ajuns la Giurgiulești cu o încărcătură necunoscută. (...) Întrebarea e dacă, odată intrat sub jurisdicția românească, acest port va deveni mai sigur și dacă linia ferată cu Transnistria va continua să funcționeze, ca și cum ar fi normal ca republica separatistă să beneficieze de transporturi rusești ajunse aici sub steagul altor state. Va face România din Giurgiuleși un loc mai sigur? Va deveni acest port o poartă sigură de intrare în NATO sau o fisură pentru Alianța Nord-Atlantică? ” – atrage atenția Sabina Fati.
Presa națională transmite între timp că președinta Maia Sandu, dar și prim-ministrul Alexandru Munteanu au avut la Chișinău întrevederi cu Senatori ai Congresului Statelor Unite. Moldpres, Ziarul Național, notează că oficialii au discutat despre parteneriatul dintre cele două state, proiectele comune și contextul regional de securitate.
Un grup de senatori americani din opoziția democrată au spus la Chișinău că administrația președintelui Donald Trump și Congresul consideră „de comun acord” că Republica Moldova joacă „un rol strategic și crucial” în vecinătatea Ucrainei, așa încât trebuie ajutată mai departe de Statele Unite, scrie Europa Liberă. Postul de radio notează că la începutul lunii februarie, Statele Unite au aprobat un ajutor de 36,5 milioane de dolari pentru sectorul de securitate al Republicii Moldova. Ajutorul neanunțat anterior a fost aprobat de Congres și promulgat de președintele american ca parte a bugetului SUA pe 2026, iar ambasadorul moldovean la Washington, Vlad Kulminski, a subliniat la acea dată că R. Moldova este una din puținele țări este-europene pentru care SUA a alocat asemenea ajutoare în acest an, mai scrie EL.
Întrevederea dintre președinta Maia Sandu și secretarul de stat american Marco Rubio, desfășurată la Conferința de Securitate de la Munchen, intensifică cooperarea moldo-americană, constată Cotidianul. În perioada următoare, mai multe delegații guvernamentale de la Chișinău urmează să efectueze vizite în Statele Unite, axate pe domenii strategice precum energia și economia, remarcă publicația. Ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, a declarat, în cadrul unei emisiuni de la TV8, că întâlnirea a avut un impact semnificativ la Washington și marchează începutul unei noi faze în dialogul bilateral, cu accent pe securitatea regională. „Este crucial ca pacea și stabilitatea să fie menținute în Republica Moldova, iar acest lucru este important și pentru realizarea păcii în Ucraina. Nimeni nu vrea ca instabilitatea sau războiul să se extindă în Republica Moldova. Și din această perspectivă, din perspectiva asigurării securității, toată lumea înțelege perfect că Republica Moldova joacă într-adevăr un rol foarte important în regiune. ”
IPN publică un editorial semnat de Anatol Țăranu - „Reflecții pe marginea unui discurs de la München: o lecție pentru Moldova”. Potrivit autorului, discursul susținut de Marco Rubio, secretarul de stat al Statelor Unite, la ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München, s-a înscris, în mare parte, în linia strategică a administrației americane pe care o reprezintă. Nu a generat o ruptură spectaculoasă, însă a transmis un mesaj ferm și lipsit de ambiguități: epoca iluziilor s-a încheiat, subliniază Anatol Țăranu. „Pentru Chișinău, mesajul de la München are o încărcătură strategică majoră. În primul rând, suveranitatea trebuie consolidată prin integrare reală în spațiul occidental. Republica Moldova este un stat fragil, cu vulnerabilități economice, energetice și demografice. Într-o lume a competiției dintre mari puteri, neutralitatea declarativă nu oferă garanții reale. (...) Lecția istoriei noastre recente este clară. Conflictul transnistrean și prezența militară rusă demonstrează limitele protecției oferite de mecanismele internaționale. Securitatea reală vine din apartenența la un spațiu politic și strategic solid. ”
De ce Plahotniuc refuză să facă declarații în dosarul „kuliok”, e întrebarea la care caută răspuns mai multe intituții de presă. Experții la care face referire Moldova 1 susțin că miza reală vizează presupusa complicitate la finanțarea Partidului Socialiștilor și modul în care Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon ar fi reușit să se mențină reciproc în poziții de putere. În același timp, tăcerea fostului lider al PD este interpretată ca un avantaj indirect pentru Igor Dodon, deoarece lasă dosarul fără o declarație-cheie și mută atenția de la ședințele de judecată către discursuri și narațiuni geopolitice, mai scrie Moldova 1. Dincolo de episodul filmat din 2019, dosarul ar arăta felul în care a funcționat puterea în acei ani, susține istoricul Octavian Țîcu. Potrivit acestuia, relația dintre Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon a fost una de interdependență, în care rivalitatea publică a ascuns o formă de cooperare, observă postul de televiziune.
Și Moldpres se întreabă dacă tăcerea lui Plahotniuc în dosarul „kuliok” este o strategie juridică sau un „cadou” politic pentru Igor Dodon? Experții citați de agenție afirmă că esența cazului ține de presupusa implicare comună în finanțarea Partidului Socialiștilor. Potrivit expertului WatchDog, Andrei Curăraru, Plahotniuc nu poate fi considerat un simplu martor în dosarul „kuliok”, ci un actor-cheie al episodului investigat. „Orice admitere de vină îl poate aduce pe banca acuzaților. Dacă există riscul unei urmăriri pentru corupere activă sau fapte conexe, nu are interesul să creeze probe împotriva sa”, a explicat expertul, citat de Moldpres.
Mai multe licee cu predare în limba română din regiunea transnistreană au primit emailuri cu amenințări, semnalează Radio Chișinău. Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului Ștefan cel Mare și Sfânt din Grigoriopol, a precizat pentru Radio Chișinău că mesajele de amenințare au venit la ora 10:59. „În mesaj se spune că unii elevi ai noștri, înarmați, sunt pregătiți pentru atac terorist. Mesaje au primit toate instituțiile de învățământ în limba română, inclusiv câteva subordonate Tiraspolului. Am sesizat organele superioare”, a precizat Eleonora Cercavschi.
Atenția presei a fost captată și de publicarea în premieră a unui Barometru școlar, prezentat de Ministerul Educației și Cercetării. Deschide.md rezumă că aproape jumătate dintre elevi au trecut în ultimul an prin experiențe neplăcute la școală, fiind ținta bârfelor sau a derâderii colegilor. Fiecare al patrulea elev a fost exclus din activități, lovit sau împins, ori i-au fost distruse obiectele personale. Fiecare al doilea elev din Republica Moldova susține că a fost victima unei forme de hărțuire sexuală în școală, iar aproape jumătate afirmă că au fost supuși bullyingului, atrage atenția TV8.
Totodată, datele sondajului arată că 7 din 10 elevi, părinți și profesori au o percepție pozitivă asupra învățământului din Republica Moldova, iar opt din zece elevi și părinți se declară mulțumiți de calitatea studiilor oferite de școală, notează TVR Moldova. În același timp, Barometrul evidențiază necesitatea unor intervenții în domeniul manualelor școlare, în special la fizică, chimie și matematică. Sondajul a mai scos la iveală că 28% dintre elevi se simt stresați din cauza sarcinilor școlare. 68% dintre elevi sunt neliniștiți că ar putea eșua la teste și examene, 64% își fac griji pentru note slabe, iar fiecare al patrulea elev devine foarte stresat când trebuie să își facă temele pentru acasă.
Agenția IPN scrie că autoritățile din domeniul educației lansează consultări publice privind conceptele disciplinelor școlare, în contextul procesului de ajustare a curriculei la nevoile elevilor. Ministerul Educației și Cercetării precizează că a analizat curriculumul actual, inclusiv prin prisma rezultatelor evaluărilor naționale și internaționale, și a studiat experiențele de succes ale altor sisteme educaționale din țări precum Estonia, Irlanda și România. De asemenea, au fost organizate discuții cu experți, cadre didactice și reprezentanți ai mediului academic. În urma consultărilor publice, vor fi definitivate conceptele de actualizare a conținuturilor pentru fiecare disciplină.
Iar Ziarul de Gardă trage un semnal de alarmă cu privire la îmbătrânirea populației RM. Chiar și cele mai optimiste scenarii arată că populația R. Moldova se va schimba semnificativ în următoarele decenii, când fiecare a treia persoană din țară ar putea avea vârsta de peste 60 de ani, remarcă publicația. „Experții punctează că sporul natural negativ înregistrat timp de mai mulți ani în R. Moldova este rezultatul „unui cumul de factori structurali, care acționează simultan și se consolidează reciproc”. Soluțiile? Combaterea crizei demografice în R. Moldova necesită măsuri pe termen lung, „deoarece nu există soluții rapide”, afirmă experții consultați de ZdG, care atrag atenția că „fiecare decizie întârziată azi va fi mult mai costisitoare mâine”.
