Revista presei internaționale | Negocierile dintre Kiev și Moscova au intrat în impas; Noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei provoacă dispute în UE
Presa internațională relatează despre rezultatele noii runde de negocieri de pace pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, care s-a desfășurat ieri la Geneva. Mai multe publicații notează că, în paralel, emisarii americani au negociat și programul nuclear iranian, fără a obține însă rezultate concrete. Totodată, agențiile internaționale de presă semnalează creșterea tensiunilor militare în Europa de Est, în contextul amenințărilor Rusiei și al consolidării apărării NATO.
Noile negocieri de pace desfășurate ieri, la Geneva, între Ucraina și Rusia, cu medierea Statelor Unite, au intrat în impas, informează Sky News. Postul american citează două surse informate cu privire la cursul discuțiilor, potrivit cărora blocajul este cauzat de poziția noului șef al delegației ruse, Vladimir Medinski. Analistul Sky News, Michael Clarke, spune că revenirea lui Medinski în echipa de negociere arată că Moscova nu este interesată de un progres real al discuțiilor de pace. Clarke amintește în acest context că Medinski este un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, fiind cunoscut pentru narativele sale controversate despre istorie, folosite anterior pentru a justifica invazia Rusiei în Ucraina.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu acordat publicației Axios, că președintele american Donald Trump exercită presiuni excesive asupra sa pentru a grăbi încheierea războiului cu Rusia. El s-a arătat dezamăgit de faptul că Washingtonul cere public concesii din partea Kievului, fără a formula solicitări similare față de Moscova. În același interviu pentru Axios, liderul ucrainean a respins categoric recunoașterea anexării întregului Donbas de către Rusia, dar a repetat că este deschis unei eventuale înghețări a conflictului pe actuala linie a frontului. Zelenski a comentat și organizarea unor noi alegeri prezidențiale solicitate de Washington la cererea Moscovei. Liderul ucrainean a afirmat că acestea ar putea avea loc chiar și în cazul unui armistițiu fragil, însă a precizat că Rusia înaintează condiții absurde pentru desfășurarea unui scrutin, fiind dispusă să înceteze focul doar în ziua votului.
Reuters notează că emisarii Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat ieri la Geneva nu doar negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, ci și tratative privind programul nuclear iranian. Potrivit agenției de presă, decizia președintelui american Donald Trump de a-i trimite la Geneva pe cei doi emisari pentru a negocia simultan două dosare diplomatice complexe a stârnit scepticism în rândul experților de politică externă privind capacitatea lor de a gestiona crizele. După discuții indirecte de câteva ore cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, ambele părți au vorbit despre un anumit progres, însă fără perspective clare pentru un acord rapid, constată Reuters.
În același context, The New York Times notează că administrația președintelui Donald Trump recurge tot mai mult la „diplomație fără diplomați”, delegând negocierile-cheie consilierilor săi apropiați, Steve Witkoff și Jared Kushner, și nu Departamentului de Stat. Marți, la Geneva, aceștia au purtat discuții separate cu reprezentanți iranieni, ruși și ucraineni, ilustrând diplomația emisarilor americani concentrată pe tranzacții și pe încheierea de acorduri, fără a insista asupra drepturilor omului sau democrației. Modelul a fost primit favorabil de unele țări, inclusiv de Rusia și statele Golfului, deși experții citați de The New York Times avertizează că o diplomație lipsită de instituțiile clasice poate fi limitată. În paralel, Trump continuă să critice public Kievul și Moscova pentru rigiditate, consolidând astfel experimentul său de negociere personalizată în crizele internaționale, concluzionează The New York Times.
Suedia avertizează că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare militară, iar comportamentul tot mai riscant al Moscovei ar putea provoca o escaladare periculoasă, transmite Politico, citând date ale raportului anual al Serviciului de Informații și Securitate de la Stockholm. Potrivit Politico, documentul menționează încălcări ale spațiului aerian, acte de sabotaj și atacuri cibernetice ca exemple de agresiune rusă în apropierea Suediei și a Mării Baltice. Aceeași publicație subliniază că Estonia, într-un raport similar, avertizează că Rusia „se pregătește pentru următorul război”, dar consideră puțin probabil un atac direct asupra NATO în viitorul apropiat. Reprezentanții NATO, la care face referire Politico, afirmă că forța alianței și creșterea cheltuielilor pentru apărare mențin echilibrul și descurajează Moscova.
AFP scrie că, în schimbul achitării unei amenzi de câteva milioane de euro, autoritățile franceze au eliberat petrolierul GRINCH, asociat „flotei fantomă” a Rusiei. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat, citat de AFP, că ocolirea sancțiunilor europene are consecințe, confirmând că nava a părăsit apele Franței după ce a fost reținută timp de trei săptămâni. Petrolierul fusese reținut în ianuarie în Marea Mediterană, fiind suspectat că transportă țiței rusesc sub pavilion străin, fără documente clare privind proprietatea, notează AFP. Franța avertizează că Rusia nu va mai putea finanța războiul prin intermediul „flotei fantomă”, fără riscul unor sancțiuni și intervenții, conchide agenția de presă.
Între timp, Bloomberg dezvăluie că Italia și Spania s-au alăturat Ungariei, Greciei și Maltei, exprimându-și rezerve față de cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei. Potrivit surselor citate de agenția de presă, cele cinci țări se opun sancțiunilor împotriva unor porturi și bănci străine folosite de Moscova pentru exporturile de petrol, fiind vorba inclusiv de un port din Georgia și o bancă din Cuba. Aceleași surse susțin că unele state se tem că noile restricții ar putea afecta aprovizionarea energetică sau serviciile pentru cetățenii și diplomații europeni. Conform Bloomberg, aceste poziții riscă să dilueze sau să întârzie adoptarea pachetului de sancțiuni, prevăzută pentru 24 februarie.
Eurointegration scrie că președintele Poloniei, Karol Nawrocki, nu va participa la reuniunea Consiliului Păcii din 19 februarie, trimițându-l în locul său pe șeful Biroului pentru Politică Internațională. Decizia vine pe fondul unor dispute politice interne, după ce premierul Donald Tusk s-a opus aderării Varșoviei la inițiativa lansată de președintele american Donald Trump, notează publicația. Potrivit acesteia, reprezentantul polonez va participa la reuniune în calitate de observator, iar poziții similare au fost anunțate și de alte state membre ale UE. Inițiativa a generat reacții critice în Polonia, unde sondajele arată o susținere redusă pentru aderare, mai ales în cazul unei contribuții financiare semnificative.
Financial Times relatează că președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, ar putea părăsi funcția înainte de încheierea mandatului său din octombrie 2027, pentru ca președintele francez Emmanuel Macron să participe la desemnarea succesorului. Potrivit surselor Financial Times, temerile legate de o posibilă victorie a extremei drepte la alegerile prezidențiale din Franța din 2027 alimentează discuțiile privind calendarul retragerii. Un purtător de cuvânt al BCE a declarat, însă, pentru aceeași publicație că Lagarde nu a luat nicio decizie și este concentrată pe îndeplinirea mandatului său. Financial Times notează că alegerea viitorului șef al BCE necesită sprijinul liderilor din zona euro, în special al Franței și Germaniei.
