Legea cetățeniei ar putea fi ajustată. Modul în care poate fi dovedită cetățenia R. Moldova, clarificat
Procedurile pentru persoanele care sunt cetățeni ai Republicii Moldova prin naștere și întâmpină dificultăți la perfectarea actelor de identitate ar putea fi simplificate, iar modul în care poate fi dovedită cetățenia - clarificat. Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică a aprobat miercuri, 18 februarie, corapoartele pentru trei inițiative care prevăd modificări la Legea cetățeniei.
Proiectele de lege au propuse de mai mulți deputați, după controversele dezbătute în spațiul public ca urmare a aplicării noii Legi a cetățeniei.
Certificatul de naștere - dovadă a cetățeniei, indiferent de vârstă
Primul proiect prezentat în ședință de un grup de deputați ai fracțiunii Partidului Nostru vizează modificarea articolului 5 din Legea cetățeniei, prin stabilirea faptului că certificatul de naștere poate constitui dovadă a cetățeniei, indiferent de vârstă.
Potrivit deputatului Alexandru Berlinschi, formularea din lege a generat interpretări restrictive, iar persoanele care au împlinit 18 ani și nu și-au perfectat actele au fost redirecționate către procedura de recunoaștere sau redobândire a cetățeniei.
„Scopul acestui proiect este de a permite ca dovada cetățeniei să fie și certificatul de naștere. De ce? Pentru că actuala redacție a legii menționează că dovada cetățeniei este certificatul de naștere în cazul copilului. Și persoana, dacă trece de vârsta de 18 ani și nu reușește până la data respectivă să-și perfecteze pașaportul sau buletinul de identitate, deja cartea de identitate, este nevoită, având în vedere actuala redacție a legii, să treacă prin procedura de redobândire a cetățeniei. Acest proiect permite ca dovada cetățeniei să fie și certificatul de naștere, chiar dacă cetățenii nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani”, a declarat Alexandru Berlinschi, la ședința Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică.
Deputatul a precizat că, potrivit datelor prezentate la consultările publice, aproximativ 26.480 de persoane dețin certificate de naștere eliberate de autoritățile Republicii Moldova, dar întâmpină dificultăți la perfectarea actelor de identitate.
Clarificări procedurale și obligații privind actul de identitate
Al doilea proiect examinat aparține deputatului Vasile Costiuc de la Partidul „Democrația Acasă” și propune modificări atât la Legea cetățeniei, cât și la Legea privind actele de identitate și la Legea privind pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.
Inițiativa prevede:
- eliminarea sintagmei „în cazul copilului” din articolul 5 al Legii cetățeniei;
- clarificarea faptului că procedura de recunoaștere se aplică doar atunci când nu există dovadă a cetățeniei;
- obligativitatea ca refuzurile privind eliberarea actelor de identitate să fie comunicate în formă scrisă;
- stabilirea expresă a dreptului cetățenilor de a deține cartea de identitate de la naștere;
- introducerea obligației ca tinerii chemați la recrutare, recruții și rezerviștii să dețină și să prezinte actul de identitate la primirea ordinelor emise de centrele militare.
În nota de fundamentare, autorul arată că, în practică, au apărut situații în care persoane care au dobândit cetățenia de drept la naștere sunt împiedicate să-și perfecteze actele de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani, fiind redirecționate către „proceduri inadecvate”.
Potrivit documentului, „problema nu este lipsa cetățeniei, ci un blocaj de dovadă creat artificial prin formulări restrictive și practici administrative neuniforme”, iar lipsa actului de identitate generează consecințe inclusiv în domeniul evidenței militare.
Excepții de la examen și procedură simplificată până în 2028
Un alt proiect examinat prevede excluderea obligației de a susține examenul de cunoaștere a limbii române și a Constituției pentru anumite categorii de persoane, precum și instituirea unei proceduri simplificate pentru persoanele născute după 27 august 1991 din părinți cetățeni ai Republicii Moldova.
Inițiativa aparține unui grup de deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate și a fost prezentată de deputatul Igor Chiriac.
Proiectul prevede:
- excluderea obligației de a susține examenul de cunoaștere a limbii române și a Constituției pentru persoanele născute și domiciliate permanent în Republica Moldova care solicită cetățenia prin recunoaștere și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi;
- aceeași excepție pentru persoanele născute din părinți, dintre care cel puțin unul era cetățean al Republicii Moldova la data nașterii;
- instituirea unei proceduri simplificate, până la 1 ianuarie 2028, pentru persoanele născute după 27 august 1991 din părinți cetățeni ai Republicii Moldova, chiar dacă au împlinit 18 ani.
„Se propune să nu fie supuse examenului de cunoaștere a limbii române și a Constituției persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova care solicită cetățenia prin recunoaștere, precum și persoanele născute din cel puțin unul din părinți cetățean al Republicii Moldova. Totodată, pentru cei născuți după independență se instituie o procedură simplificată pentru a debloca situațiile apărute în ultima perioadă”, a declarat Igor Chiriac.
Membrii comisiei au aprobat corapoartele pe marginea celor trei inițiative și au votat un coraport cu propunerea de comasare a acestora într-un singur act legislativ.
Modificările propuse vin după mai multe săptămâni de controverse privind aplicarea noii Legi a cetățeniei.
De exemplu, un tânăr născut în Republica Moldova din părinți moldoveni, care a efectuat serviciul militar obligatoriu, a întâmpinat dificultăți la Agenția Servicii Publice în procesul de perfectare a buletinului de identitate. Acestuia i s-a comunicat că trebuie să urmeze procedura de redobândire a cetățeniei.
Situația a fost calificată drept rezultat al unei interpretări administrative restrictive a legii.
Noua Lege a cetățeniei, intrată în vigoare pe 24 decembrie 2025, a introdus proceduri mai stricte pentru dobândirea cetățeniei de către persoanele care nu au avut anterior acest statut, inclusiv susținerea testelor de limbă și Constituție și verificări mai riguroase.
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în perioada ianuarie 2022 - noiembrie 2025 au fost depuse 37.626 de cereri de dobândire a cetățeniei, peste 55% dintre acestea fiind înaintate de cetățeni ai Federației Ruse. Autoritățile au invocat necesitatea consolidării mecanismelor de control, în contextul regional de securitate.
CITIȚI ȘI:
