ÎN CONTEXT | Pavel Horea, despre negocierile de pace de la Geneva: „Rusia nu este dispusă la concesii”

Perspectivele unui progres privind încheierea războiului după noua rundă de negocieri între Ucraina, Statele Unite și Rusia, desfășurată la Geneva, rămân incerte. Dinamica de pe front și incertitudinile privind eventualele formule de compromis fac ca actualul format de dialog să fie, pentru moment, unul mai degrabă formal, afirmă expertul în securitate în cadrul Comunității WatchDog, Pavel Horea.

„Discuțiile sunt extrem de complicate, fiindcă Federația Rusă nu este dispusă la concesii. Din ceea ce reușim să analizăm din pozițiile oficialilor ucraineni, în ultima perioadă s-a vehiculat că Kievul ar putea examina posibilitatea ca să formeze în acea regiune, în restul regiunii Donețk, o așa-numită «zonă economică liberă», la propunerea care a venit de la administrația de la Washington. Asta înseamnă o zonă demilitarizată. Nu este clar: Ucraina va retrage hotarul administrativ cu această regiune și ar însemna, la rândul său, că și Rusia își va retrage trupele la o anumită distanță de acea zonă. Dar, ținând cont de ultimele poziții ale oficialilor ruși, nu putem să spunem că va fi examinată o asemenea posibilitate”, a declarat Pavel Horea, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

Expertul a subliniat că impasul de la Geneva rezidă în „diplomația rangurilor”, iar importanța pe care un stat o acordă unei negocieri este direct proporțională cu nivelul oficialilor trimiși la masă.

„Membrii delegației prezintă un prim mesaj despre gradul pe care Guvernul de la Moscova îl oferă acestor negocieri. Cu cât gradul acelor oficiali este mai înalt -secretari de stat, ministrul de Externe, membrii marelui stat major - cu atât importanța acestora este mai mare. Acesta este mesajul pe care îl oferi publicului și părții adverse - cu cât rangul acelei persoane este unul mai inferior, transmiți mesajul că, de fapt, nu ai foarte mari așteptări și nu deții un mandat pentru a negocia”, a explicat Horea.

Totodată, prezența lui Vladimir Medinski în fruntea delegației ruse, cunoscut drept „ideolog imperialist”, transformă dialogul politic într-o dispută ideologică. În opinia sa, logica unor negocieri autentice ar presupune o înghețare a liniilor de front fără revendicări teritoriale suplimentare, ce nu se reflectă în realitatea de pe câmpul de luptă.

„Principala persoană de acolo este cea a personajului Medinski, una extrem de controversată. El este cel care scrie istoria Federației Ruse și este unul din oamenii lui Vladimir Putin - el vine cu interpretările sale asupra istoriei Imperiului Rus și nu numai. El oferă «lecții» și despre istoria Basarabiei, precum și a Europei de Est. De aceea, cred că nivelul acestei delegații denotă faptul că nu sunt mari așteptări și că Rusia nu prea dă foarte mare importanță acestor negocieri. Și, de regulă, ultimele runde de negocieri, practic, nu s-au soldat cu rezultate palpabile, în afară de acel schimb de prizonieri. În opinia mea, cred că aceste negocieri au loc doar de dragul negocierilor”, a punctat Pavel Horea.

Reprezentantul WatchDog mai consideră că unele mișcări militare ale Moscovei, precum cele privind „ocupările în credit”, au mai degrabă un rol propagandistic, destinat influențării percepției publice.

„De fapt, scopul subiectiv pentru asemenea tipuri de acțiuni este destinat publicului intern și, în special, administrației de la Washington, pentru a arăta că, în pofida rezistenței acerbe a Ucrainei, trupele ruse înregistrează aceste avansuri. Aceste «ocupări în credit», de cele mai multe ori, sunt sortite eșecului și, în acele orașe, armata rusă, în general, nici nu ajunge în acele teritorii”, a explicat Pavel Horea.

Expertul a amintit și „jocurile” dintre Washington și Moscova, care încearcă să tragă de timp prin simularea dialogului.

„Nu de fiecare dată funcționează. Uneori, Trump sau membrii din administrația acestuia demască aceste false intenții ale Federației Ruse și sunt aplicate sancțiuni. De exemplu, asupra companiei petroliere Lukoil, care au venit în urma unor mimări de negocieri din partea Federației Ruse. Și, în calitate de contramăsură, administrația Trump a venit cu aceste sancțiuni. Sau anularea vizitei la Budapesta între Putin și Trump. Dacă vă aduceți aminte, Federația Rusă doar trăgea de timp. Cred că acest ping-pong al negocierilor trilaterale, fie bilaterale prin terți, va dura. Atât timp cât situația de pe front este una stabilă, niciuna dintre părți nu dă semne că ar renunța sau ar avea careva probleme care i-ar determina să renunțe la pozițiile pe care le au acum, rezultat nu va fi”, a conchis Pavel Horea.

Menționăm că cea de-a treia rundă de negocieri trilaterale privind încheierea războiului, cu participarea Ucrainei, Rusiei și SUA, are loc, în perioada 17 - 18 februarie, la Geneva. Anterior, negocierile de pace au avut loc la Abu Dhabi.

După prima zi a negocierilor de la Geneva, reprezentantul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat că Statele Unite „au acționat ca moderator al celei de-a treia serii de negocieri trilaterale cu Ucraina și Rusia” și a fost înregistrat un „progres semnificativ”, informează RBC-Ucraina, cu referire la postarea sa pe rețeaua socială X.

Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina își confirmă disponibilitatea de a opri loviturile și de a avansa spre un acord de pace, dar așteaptă o poziție clară din partea Rusiei.

În ajunul negocierilor, autoritățile ucrainene au anunțat că intenționează să discute despre modul în care va funcționa o misiune de monitorizare în cazul unei încetări a focului, precum și despre subiectul unui armistițiu în domeniul energetic.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, a precizat că discuțiile s-au concentrat pe mecanismele practice ale unor posibile soluții. Oficialul a anunțat că astăzi, 18 februarie, grupurile politice și militare își vor continua activitatea.

De asemenea, după prima zi, Umerov a avut o întâlnire separată cu reprezentanți ai SUA, Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei și Elveției. Părțile au discutat rezultatele primului tur și au convenit asupra abordărilor pentru pașii următori. În delegația ucraineană se află și șeful Biroului Prezidențial, Kirilo Budanov.

Totuși, potrivit unor informații, în negocierile cu Federația Rusă au apărut probleme. Se știe că delegația rusă este condusă din nou de consilierul și ideologul lui Vladimir Putin, Vladimir Medinski. Anterior, în primăvara anului 2022 și în mai 2025, acesta a condus deja grupul de negocieri, ce nu a dus la niciun acord de pace. Pe lângă Medinski și Igor Kostiukov, șeful serviciului principal de informații militare al Federației Ruse, din delegație face parte și viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, cunoscut pentru susținerea liniei dure a Kremlinului. Acesta a lansat teze privind un presupus „control extern” al Ucrainei sub egida ONU, scrie RBK Ucraina.

Axio a scris că negocierile grupului politic de la Geneva au intrat în impas, din cauza pozițiilor prezentate de Medinski.

Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au atras atenția asupra retoricii reprezentanților ruși, care sugerează că Moscova nu se limitează la dorința de a-și consolida controlul asupra unor părți din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Potrivit experților, declarațiile oficialilor ruși indică existența unor cerințe mai ample față de Ucraina, care depășesc strict problema teritorială.

Și experții occidentali afirmă că președintele rus, Vladimir Putin, consideră că timpul este de partea sa, mizând pe diminuarea sprijinului occidental pentru Ucraina și pe eventualul colaps al rezistenței ucrainene sub presiune.

CITIȚI ȘI: