Efecte pozitive rapide după votul Curții Constituționale de la București în favoarea reformei pensiilor magistraților
Dobânzile la care se împrumută România au scăzut azi la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, după ce Curtea Constituțională a dat undă verde reformei pensiilor magistraților cu o majoritate de 6 la 3. Decizia judecătorilor constituționali de la București vine după trei luni de tergiversări în care s-au făcut presiuni mari pentru ca Lege care scade pensiile magistraților și le crește vârsta de pensionare să fie amânată la nesfârșit.
Pensiile cele mai mari pe care le iau foștii magistrați români ajung la 14.000 de euro, în vreme ce pensia medie a unui judecător sau procuror este de circa 5000 de euro, fiind de aproape 10 ori mai mari decât cele obișnuite.
Pensiile speciale ale magistraților români nu sunt acoperite prin contribuțiile lor, așa că banii necesari acoperii lor vin de la bugetul de stat.
De aceea, Comisia Europeană a condiționat o tranșă de bani de adoptarea reformei pensiilor magistraților. Este vorba despre 230 de milioane de euro, dar legea trebuia adoptată până la finele anului trecut.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că va reîncepe imediat discuțiile cu oficialii europeni pentru deblocarea tranșei din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Ceea ce i-a enervat cel mai mult pe magistrați și a determinat Înalta Curte de Casație și Justiție să încerce să blocheze reforma la Curtea Constituțională a fost scăderea pensiilor acestora. Firește, e vorba despre viitor, fiindcă legile nu pot fi retroactive.
Legea declarată azi constituțională prevede creșterea anuală a vârstei de pensionare cu un an pentru următorii 15 ani. Anul acesta procurorii și judecătorii vor putea ieși la pensie la 49 de ani, dar până în 2042, vârsta lor de pensionare va ajunge la fel ca la celelalte categorii sociale la 65 de ani.
Tot de atunci, pensia acestora va fi 55% din media indemnizațiilor brute ale ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă; pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.
Înalta Curte de Casație și Justiție a României a cerut inițial respingerea legii pe motiv că i-ar discrimina pe magistrați, apoi săptămâna trecută i-a solicitat Curții Constituționale române să trimită legea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a cere un verdict. Această soluție însemna blocarea pentru un an și jumătate sau doi a acestei reforme, devreme ce Curtea de la Luxemburg rareori dă verdicte într-un timp mai scurt de doi ani. Ideea a fost respinsă cu cinci voturi împotrivă la patru voturi pentru.
Premierul român Ilie Bolojan a inclus reforma pensiilor magistraților în pachetul de austeritate prin care încearcă reducerea deficitului bugetar. O eventuală decizie negativă a Curții Constituționale a României ar fi putut duce la demisia șefului Guvernului de la București, ceea ce ar fi dat peste cap întregul program de echilibrare bugetară.
CITIȚI ȘI:
