Revista presei internaționale | Negocierile de pace ruso-ucrainene rămân în impas; SUA se pregătește să atace Iranul
Presa internațională relatează despre rezultatele noii runde de negocieri de pace pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, care s-a desfășurat în ultimele două zile la Geneva. Mai multe publicații notează că, pe fondul tensiunilor continue dintre Kiev și Moscova, discuțiile s-au concentrat atât pe aspecte militare, cât și politice. Evoluția relațiilor transatlantice, marcată de tensiuni, și pregătirile SUA pentru un posibil atac asupra Iranului, se află printre alte subiecte abordate de presa străină.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, în urma negocierilor trilaterale de la Geneva, delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite au convenit aproape în totalitate asupra aspectelor tehnice ale unei eventuale încetări a focului, însă aplicarea acesteia depinde de decizii politice încă neagreate, relatează BBC. Liderul de la Kiev a precizat, citat de agenția de presă, că discuțiile s-au desfășurat pe două paliere — militar și politic — iar pe dimensiunea militară părțile au fost constructive și au identificat mecanisme de monitorizare. În schimb, componenta politică rămâne cea mai sensibilă, incluzând statutul Donbasului și situația de la Centrala Nucleară Zaporijjea, aflată sub control rusesc, a subliniat Zelenski, citat de BBC.
La negocierile de pace mediate de Statele Unite, delegațiile de la Kiev și Moscova analizează, în spatele ușilor închise, crearea unei zone demilitarizate în Donbas, care să nu fie controlată militar nici de Ucraina, nici de Rusia, dezvăluie The New York Times. Ziarul îl citează pe fostul ambasador american la Kiev, William B. Taylor Jr., potrivit căruia o zonă demilitarizată în Donbas ar putea deschide calea către un acord de încetare a focului. Totuși, un asemenea scenariu ar presupune protejarea intereselor Ucrainei, dar și presiuni din partea Statelor Unite asupra Rusiei, care vrea să controleze militar integral regiunea, notează același oficial pentru The New York Times. Publicația dezvăluie că, la negocierile purtate în ultimele două zile la Geneva, părțile au discutat și despre o posibilă zonă de liber schimb, însă perspectivele investiționale rămân limitate din cauza distrugerilor masive și a riscului reluării confruntărilor militare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a arătat sceptic față de un asemenea acord, mai scrie The New York Times.
Principalii senatori democrați americani promit să promoveze noi sancțiuni dure în domeniul energetic pentru a spori presiunea asupra Moscovei și a o forța să înceteze războiul, relatează Reuters. Senatorii Jeanne Shaheen și Richard Blumenthal, aflați zilele trecute la Kiev, au declarat, citați de agenția de presă, că statele care continuă să cumpere petrol și gaze rusești, precum China, India, Ungaria sau Brazilia, ar trebui descurajate prin măsuri ferme, inclusiv prin sancțiuni suplimentare. Reuters amintește că un proiect de lege, susținut de 85 de senatori, prevede penalizarea țărilor care achiziționează petrol, gaze și uraniu din Rusia, însă nu a fost supus votului din cauza opoziției președintelui Donald Trump, care preferă să gestioneze regimul sancțiunilor la nivelul Casei Albe. Democrații și-au exprimat totodată optimismul privind adoptarea rapidă a unor măsuri împotriva „flotei fantomă”, folosite pentru transportul petrolului rusesc către piețele asiatice, remarcă Reuters.
Sancțiunile americane au împins deja prețul petrolului rusesc spre pragul de 40 de dolari/baril, ceea ce a provocat falimentul producătorilor mici din principalele regiuni petroliere ale Federației Ruse, scrie The Moscow Times. Potrivit surselor publicației, dificultățile financiare au început încă în perioada pandemiei de Covid și s-au agravat pe fondul noilor sancțiuni, care obligă exportatorii ruși să vândă țițeiul la prețuri mult mai mici. Datele oficiale arată că aproximativ jumătate dintre firmele rusești din sectorul extracției petroliere operează în prezent pe pierdere, subliniază The Moscow Times.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a distribuit statelor membre ale Uniunii Europene un document consultativ, potrivit căruia, în cadrul unui acord de pace pentru Ucraina, Rusia ar trebui să-și retragă trupele din Belarus, Georgia, Armenia și regiunea transnistreană a Republicii Moldova, informează Radio Liberty. Conform postului de radio, documentul, intitulat „Interesele fundamentale ale Europei pentru o pace și o securitate durabilă pe continent”, mai prevede despăgubiri de război ce trebuie achitate de Rusia, demilitarizarea teritoriilor ucrainene ocupate, renunțarea la recunoașterea lor și încetarea atacurilor hibride împotriva Europei. De asemenea, Bruxelles-ul solicită reforme interne în Rusia, inclusiv alegeri libere cu observatori internaționali, eliberarea deținuților politici și investigarea asasinatelor opozanților Kremlinului, Alexei Navalnîi și Boris Nemțov. Discuțiile includ și desemnarea unui reprezentant special al UE pentru relația cu Rusia, însă diplomații europeni recunosc că șansele ca Moscova să accepte principalele condiții ale potențialului acord sunt extrem de reduse, conchide Radio Liberty.
Cancelarul german Friedrich Merz s-a declarat surprins de aplauzele primite de secretarul de stat american Marco Rubio la recenta Conferință de Securitate de la München, relatează Deutsche Welle. Postul german precizează că, la fel ca vicepreședintele american JD Vance anul trecut, Rubio a criticat politicile liberale ale europenilor, și în special cele privind migrația, însă a făcut-o într-o formă mai prietenoasă. Potrivit cancelarului german, reacția pozitivă a celor din sală s-ar fi datorat faptului că participanții se așteptau la critici mai dure. Simplul fapt că un oficial american s-a adresat europenilor ca unor parteneri a generat emoție, însă acest lucru nu este suficient, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, citat de Deutsche Welle.
Pe fondul deteriorării relațiilor dintre Europa și SUA, atât europenii, cât și americanii își reduc călătoriile transatlantice, iar golul este tot mai mult acoperit de turiști din China și India, scrie The Independent. Publicația notează că numărul vizitatorilor chinezi în Europa ar urma să crească cu aproape o treime, iar al celor indieni cu 10%, în timp ce avansul turiștilor americani este estimat la doar 4,2%. În paralel, platforma Cirium indică o scădere a rezervărilor aeriene între cele două maluri ale Atlanticului — cu aproape 15% mai puține rezervări din Europa către SUA și cu 7% din SUA către Europa — chiar dacă, per ansamblu, Europa ar urma să înregistreze un avans de 6,2% al numărului total de vizitatori străini, conchide The Independent.
Armata americană este pregătită să efectueze un posibil atac asupra Iranului sâmbătă, 21 februarie, i-au transmis președintelui Donald Trump oficiali de rang înalt responsabili de securitatea națională, relatează CBS News. Sursele postului american de televiziune precizează că Trump nu a luat încă o decizie finală, iar la Casa Albă au loc discuții „dinamice și continue” privind riscurile unei escaladări, dar și consecințele politice și militare ale unei decizii de a renunța la atac. În ultimele zile, Pentagonul a relocat temporar trupe între Orientul Mijlociu, Europa și SUA, procedură obișnuită înaintea unei operațiuni militare, pentru protejarea personalului american în eventualitatea unui răspuns iranian, notează CBS News. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Caroline Livitt, a subliniat, citată de postul american, că, deși există numeroase argumente pentru un atac, președintele Trump mizează în primul rând pe diplomație, încercând să convingă Iranul să negocieze cu administrația sa.
Mai devreme, un consilier al președintelui Donald Trump a declarat pentru Axios că armata americană ar putea lovi Iranul în următoarele zile, cu o probabilitate de aproximativ 90%, iar operațiunea ar putea semăna mai mult cu un război de amploare decât cu lovituri punctuale. Axios remarcă, în acest context, că Israelul a ridicat nivelul de alertă la maxim, iar surse din Tel Aviv indică o posibilă implicare a forțelor israeliene în campanie, vizând răsturnarea regimului iranian și neutralizarea programelor sale nucleare și de producție a rachetelor. Aceeași publicație amintește că, pe 17 februarie, la Oman, s-a desfășurat o nouă rundă de negocieri între Washington și Teheran privind programul nuclear iranian, SUA solicitând detalii pentru rezolvarea diferențelor în termen de două săptămâni. Același tip de ultimatum emis în iunie 2025 a condus la inițierea operațiunii „Ciocanul de miez de noapte”, soldate cu o serie de lovituri asupra obiectivelor nucleare iraniene.
