Revista Presei | Dereneu, sub asediul... propagandei. Beneficiari ai pelerinajelor de la Moscova, în prima linie a altercațiilor
Ninsorile abundente; cum R. Moldova ar putea să se integreze mai rapid în structurile europene și cine sunt organizatorii protestelor la biserica din satul Dereneu – sunt principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Misiuni contra cronometru pe viscol. TV 8 propune un reportaj despre situația din țară după ninsorile abundente de ieri. Ambulanțele au fost puse la grea încercare. În mai multe localități, echipajele medicale au avut nevoie de ajutorul salvatorilor pentru a ajunge la pacienți sau pentru a-și continua deplasarea. La fel, angajații IGSU au intervenit pentru tractarea și deblocarea mai multor mijloace de transport rămase înzăpezite pe drumurile din raioanele Căușeni, Cahul, Soroca, Orhei, Anenii Noi și Hâncești. RFI scrie că la Chișinău, școlile au fost închise, mai multe curse avia au fost anulate, iar 6000 de consumatori din țară au rămas fără curent electric. Iar de pe IPN aflăm că de astăzi, elevii din Chișinău revin la școală.
Politica „celor două viteze” ar permite R. Moldova și Ucrainei să adere la UE înainte de finalizarea tuturor capitolelor de negociere. Pe Radio Chișinău găsiți declarația expertului roman în politici de securitate Iulian Chifu despre discuțiile la nivelul Uniunii Europene despre o nouă formulă de extindere. Potrivit lui, acest lucru ar permite Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest să adere la blocul comunitar într-o variantă inversă: să devină membre și să aplice treptat politicile europene, chiar înainte de finalizarea tuturor capitolelor de negociere. În același timp, Bruxelles-ul ar putea depăși eventualele blocaje politice prin mecanisme care limitează dreptul de vot al statelor ce nu respectă angajamentele comune. În opinia sa, această variantă ar permite Moldovei să se integreze mai rapid în structurile europene, chiar înainte de finalizarea tuturor capitolelor de negociere.
Comisia Europeană lansează o strategie de sprijin pentru regiunile estice ale UE. Care sunt avantajele pentru țara noastră, vedeți pe Moldova 1. Documentul, publicat pe 18 februarie de Comisie, identifică nouă state membre ale UE ale căror regiuni de frontieră au fost grav afectate de războiul de agresiune al Rusiei: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Deși Republica Moldova nu este stat membru al UE, țara se regăsește în mod explicit în mai multe dintre componentele-cheie ale acestei strategii - de la conectivitate și infrastructură de transport, până la combaterea dezinformării și integrarea în piața internă europeană.
„Țara craterelor: Cum au ajuns drumurile Moldovei simbolul corupției și al neputinței”. Pe jurnal.md vedeți un editorial semnat de Alex Cozer despre gropile apărute masiv în asfalt și care au readus în prim-plan o temă veche: calitatea lucrărilor de infrastructură și legătura acesteia cu nivelul de corupție. Jurnalistul spune că organizațiile internaționale care analizează nivelul corupției la nivel global includ adesea calitatea drumurilor printre indicatorii relevanți. Drept exemplu sunt țările din centrul și nordul continentului. În statele scandinave, unde temperaturile negative persistă luni la rând, asfaltul nu se transformă în gropi după primele ninsori. Diferența este dată de respectarea standardelor, de controale eficiente și de responsabilitatea companiilor care execută lucrările. În august anul trecut, Centrul Național Anticorupție a publicat înregistrări în care angajați ai unor întreprinderi de stat din domeniul drumurilor ar fi fost implicați în scheme de mită. Potrivit materialelor făcute publice, agenți economici ar fi oferit bani pentru ca nerespectarea normelor să fie trecută cu vederea sau pentru a obține contracte prin licitații trucate. Consecințele unor astfel de practici se văd direct în teren.
Între timp, autoritățile declară că drumul spre Aeroport nu poate fi reparat până în aprilie. Jurnal TV a consultat opinia ministrului Infrastructurii Vladimir Bolea, care a menționat că aplicarea asfaltului necesită un regim strict de temperatură pentru a asigura durabilitatea intervenției. Până la încălzirea vremii, autoritățile pot interveni doar cu lucrări temporare de mentenanță, soluții care nu rezolvă însă problema de fond a drumului ce face legătura cu singura poartă aeriană a țării.
Reforma căilor ferate va costa 30 de milioane de lei și va da roade cel mai devreme în 2027. Europa Liberă propune un interviu cu secretarul de stat la Ministerul Infrastructurii, Mircea Păscăluță, care a a explicat cum va decurge reorganizarea, cine va controla cele două întreprinderi și care vor fi primele investiții ale statului în căile ferate în noua formulă. Guvernul a decis să împartă întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” în două entități: una pentru gestionarea infrastructurii feroviare și alta pentru pasageri și marfă. Această separare este larg răspândită la nivelul Uniunii Europene. Oficialul spune că este și o condiționalitate în procesul de integrare europeană și ea este un avantaj pentru dezvoltarea sectorului feroviar, fiindcă transpunerea acquisului comunitar sau a practicii europene ne permite să accesăm fonduri europene dedicate dezvoltării segmentului de infrastructură [feroviară].
Dereneu, sub asediul... propagandei. Beneficiari ai pelerinajelor de la Moscova, în prima linie a altercațiilor. Jurnaliștii portalului Anticoruptie.md au studiat biografia principalilor organizatori ai protestelor de la biserica Adormirii Maicii Domnului care, în pofida deciziei instanței care confirmă dreptul de folosință asupra lăcașului al Mitropoliei Basarabiei, continuă să fie păstorită de preotul Alexandru Popa, de la Mitropolia Moldovei. Pe lângă mercenari certați cu legea sau persoane cooptate din alte localități, la altercațiile de la biserica din Dereneu, în prima linie, au fost observați cel puțin trei preoți care au beneficiat de pelerinaje pre-electorale organizate de fundația Eurazia, afiliată lui Ilan Șor. Toată investigația o găsiți pe anticorupție.md.
Agora.md scrie că mai multe organizații neguvernamentale de media au condamnat comportamentul intimidant și degradant al deputatului PSRM Igor Dodon față de jurnaliste, într-un incident din cadrul ședinței de judecată din 17 februarie. Folosirea apelativelor diminutive sau a aluziilor personale către o jurnalistă aflată în exercitarea atribuțiilor sale profesionale este inacceptabilă și contravine principiilor unui dialog public bazat pe respect și argumente. Asociațiile cer lui Igor Dodon să înceteze astfel de comportamente și să adopte un mod de interacțiune mai respectuos cu mass-media, răspunzând în mod clar și responsabil la întrebările legitime ale jurnaliștilor. Totodată, ele solicită scuze publice față de jurnalistele de la TV8 și CU SENS.
Primăria evită să spună dacă va fi micșorat coeficientul în baza căruia sunt calculate impozitele. La rândul lor, autoritățile centrale spun că mărimea impozitelor va fi stabilită de autoritățile locale, care vor încasa sumele în bugetul primăriilor. Un reportaj la acest subiect vedeți pe Moldova 1. În timp ce primarul capitalei, Ion Ceban, promite că suma achitată anual de proprietari va rămâne „practic neschimbată”, consilierii municipali vorbesc despre necesitatea ajustării cotelor prin votul Consiliului Municipal Chișinău. Experții atrag atenția că decizia finală aparține administrației locale și trebuie analizată în cadrul procedurii bugetare, avertizând că menținerea rigidă a taxei la același nivel, indiferent de realitățile economice, poate fi interpretată mai degrabă ca o acțiune „populistă”, decât ca o soluție fundamentată pe principii de echitate fiscală.
Cursuri gratuite de limba română pentru peste 8.500 de persoane. Agora.md scrie că Programul național de învățare a limbii române pentru perioada 2026-2028 este în proces de aprobare. Cursurile vor fi organizate atât în format fizic, cât și online, precizează Ministerul Educației. Potrivit autorităților, programul este destinat adulților care nu cunosc suficient limba română, inclusiv reprezentanților minorităților naționale, angajaților din sectorul public sau alte domenii profesionale care doresc să își îmbunătățească abilitățile de comunicare în limba română, dar și persoanelor revenite din diaspora, refugiaților și celor stabiliți în R. Moldova. Cursurile vor începe în luna martie 2026, iar înscrierea se va face online, prin completarea unui formular.
