Jurnalistă DW: Inițiativa lui Donald Trump de a lansa Consiliul Păcii generează controverse în Europa
Inițiativa președintelui american, Donald Trump, de a lansa Consiliul Păcii provoacă diviziuni în rândul statelor europene. În timp ce unele capitale contestă legitimitatea reuniunii, altele au ales să participe, fie în calitate de membri, fie ca observatori. Între promisiuni financiare și competiția pentru influență diplomatică, reuniunea riscă să devină mai degrabă o platformă politică disputată, decât un mecanism eficient de soluționare a conflictelor la nivel mondial, constată Alina Kühnel, jurnalistă la Deutsche Welle (DW).
Potrivit jurnalistei DW, dincolo de rezervele exprimate de unele state, interesul pentru formatul propus de Washington rămâne ridicat, iar obiectivul declarat este asigurarea păcii în Fâșia Gaza, cu un pachet financiar consistent pe agendă.
„La Consiliul de astăzi, cel puțin 40 de state vor participa în calitate de membri, nu doar de observatori. Există și alte patru state din Uniunea Europeană, printre care se numără și România, care vor participa în calitate de observatori, alături de Grecia, Italia și Cipru. (...) Situația este mai mult decât complicată, pentru că acest Consiliu al Păcii s-a născut din ideea de a asigura pacea în Fâșia Gaza. De altfel, și principala temă pe agenda discuțiilor de astăzi este acordarea unui ajutor de cinci miliarde de euro și trimiterea a mii de membri - o forță de susținere a păcii în zonă”, a declarat Alina Kühnel, în jurnalul amiezii de la Moldova 1.
Sursa citată a pus sub semnul întrebării credibilitatea și echilibrul politic al inițiativei, percepută de unii parteneri drept o platformă politică personalizată. În același timp, mecanismul de finanțare ridică semne de întrebare: taxa de un miliard de dolari pentru statutul de membru permanent a fost asumată, până în prezent, doar de Statele Unite și Emiratele Arabe Unite.
„La Consiliul pentru Pace vor lua cuvântul în prima parte Donald Trump, Marco Rubio, ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, prietenul lui și cel trimis în cele mai multe negocieri de pace, Steve Witkoff. Deci, este mai mult un club al lui Trump, după diverse principii, care nu aduce un plus de încredere. Mulți se întreabă, pe bună dreptate, la ce să folosească acest miliard de euro pe care să-l plătească fiecare țară în parte, în condițiile în care Fâșia Gaza, de exemplu, a fost cel mai intens susținută de către Uniunea Europeană până acum – 1.65 de miliarde de euro sub formă de ajutor umanitar. Iar acum, practic, Trump și-ar culege laurii, fără a fi făcut nimic înainte”, a constatat Kühnel.
În ceea ce privește posibilitatea includerii dosarului ucrainean pe agenda Consiliului, jurnalista consideră că șansele sunt reduse, deoarece „este un subiect sensibil”.
„Donald Trump nu a reușit să avanseze deloc, deși de un an tot promite că va obține pacea în 24 de ore. Cred că are, în acest moment, nevoie de succese și probabil că un succes ar fi acordarea acestor cinci miliarde pentru Fâșia Gaza. O poveste, din nou, destul de contestată. Pentru că, așa cum spuneam, foarte mulți cred că, de fapt, pentru Donald Trump, în Fâșia Gaza nu este importantă pacea, ci mai degrabă potențialul imobiliar al zonei. Ne aducem aminte că, la un moment dat, el a propus să construiască o stațiune de lux în Fâșia Gaza. Deci, Ucraina nu cred că va ajunge astăzi pe masa negocierilor, se bate pasul pe loc și cred că, din nou, trebuie să se revină mai degrabă la Uniunea Europeană, care să aibă mai mult de spus în acest context”, a mai punctat Kühnel.
Totodată, jurnalista DW constată că decizia Ungariei și Slovaciei de a suspenda temporar livrările de motorină către Ucraina, condiționând reluarea exportului de tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba, reflectă tensiunile interne din Uniunea Europeană.
„Sunt decizii politice până la acest moment, nu trebuie să ne mire, pentru că sunt practic pe linia Budapestei și pe linia Slovaciei. Probabil că, pe termen scurt, nu vom avea consecințe directe. (...) Uniunea Europeană nu are foarte multe pârghii pentru a decide în astfel de situații, dar trebuie să existe o unitate. Dar, după cum vedem în mai toate deciziile din ultima vreme, nu există unitate în cadrul Uniunii Europene. Probabil și această decizie nu va rămâne la nivel european fără consecințe”, a conchis Alina Kühnel, la postul public de televiziune.
Consiliul Păcii a fost creat de Donald Trump pentru a pune capăt Războiului din Fâșia Gaza, însă Charta sa îi atribuie un obiectiv mult mai larg - de rezolvare a conflictelor armate în lume.
Primă reuniune a Consiliului Păcii are loc la Washington. În total, 47 de țări - dintre care doar unele sunt membre propriu-zise ale Consiliului - și UE ca „observator” urmează să discute despre reconstrucția și stabilizarea Fâșiei Gaza, prima misiune a acestui organism aflat în întregime la mâna lui Donald Trump.
Comisarul european, Dubravka Suica, urmează să participe la această reuniune. Statele europene sunt împărțite cu privire la participarea unei reprezentante a Uniunii Europene la această reuniune: Franța, Spania, Belgia și Irlanda o consideră ilegală, în timp ce Ungaria și Bulgaria se află la masa de discuții.
Alte state membre UE au trimis reprezentanți. Președintele României, Nicușor Dan, va fi unul dintre puținii lideri din UE prezenți, cu statut de „observator”.
