Separarea CFM, instrument insuficient pentru a asigura beneficii reale pentru sectorul feroviar, afirmă experții
Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) trece prin cea mai amplă reformă din ultimele decenii, menită să modernizeze acest obiectiv strategic, să atragă fonduri europene și să scoată transportul feroviar din criză. În același timp, unii experți, printre care și fostul director al CFM, se arată sceptici vizavi de eficiența măsurilor propuse.
Reforma feroviară prevede separarea infrastructurii de segmentul operațional, un model deja practicat la nivel european, unde există entități distincte pentru administrarea căilor ferate și pentru operatorii de transport feroviar.
Inițiativa a început în 2022, odată cu aprobarea noului Cod feroviar, și include crearea unei societăți pe acțiuni pentru transportul de marfă și pasageri, precum și menținerea unei întreprinderi de stat dedicate infrastructurii.
Potrivit lui Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, separarea va permite utilizarea infrastructurii și de către operatori privați, va clarifica delimitarea economico-financiară și va facilita subvenționarea reabilitării căilor ferate.
„Statul poate să intervină conform practicii europene și să subvenționeze infrastructura feroviară. Acest lucru înseamnă că noi vom avea o calea ferată reabilitată, vom exclude delimitările de viteză și limitările de greutate pe care le avem, vom putea accesa inclusiv fonduri europene”, a explicat Mircea Păscăluță, la emisiunea Zi de Zi de la Radio Moldova.
Reforma, consultată cu experți internaționali
Reforma vizează, totodată, modernizarea proceselor operaționale și de business, aprobarea unor planuri de afaceri separate, digitalizarea serviciilor și integrarea treptată cu segmentul european.
De asemenea, oficialul a reamintit că CFM deține și numeroase active imobiliare și mobile care nu sunt direct legate de activitatea operațională, precum Palatul Feroviarilor, clădiri, blocuri de locuințe, spitale și grădinițe. Aceste bunuri sunt inventariate și evaluate pentru a fi folosite corespunzător.
„Acum, pentru separare, noi trecem și la evaluarea acestora. Deci, toate bunurile pe care le are întreprinderea de stat urmează să fie evaluate, iar ulterior - separate: o parte din bunuri se vor duce la societatea pe acțiuni 'Marfă și Pasageri', altă parte vor merge la entitatea responsabilă pe segmentul de infrastructură”, a precizat Păscăluță.
Costul reformei se ridică la 30 de milioane de lei, la care se adaugă alte 300 de milioane pentru întreținerea infrastructurii și realizarea proiectelor prioritare.
Pentru a asigura succesul reformei, autoritățile colaborează cu țări europene cu experiență în domeniu, precum Germania, și beneficiază de consultanță din partea Transport Community și a instituțiilor financiare internaționale.
Scopul este crearea a două entități juridice și economice funcționale, pregătite pentru integrarea în rețelele europene de mare viteză și accesarea de finanțări externe - CFM Marfă și Pasageri și CFM Infrastructură.
„Acum, Uniunea Europeană discută despre interconectare pe segmentul feroviar a trenurilor de mare viteză, despre noile hărți TEN-T, deci rețele logistice de bază, care unesc statele europene pe segmentul feroviar și discută și despre Republica Moldova, fiindcă țara noastră a fost inclusă în aceste hărți în 2024. Asta înseamnă acces la finanțări, o posibilitate de viteză pe segmentul transport feroviar pentru cetățenii noștri”, a punctat secretarul de stat, la postul public de radio.
Păscăluță a subliniat că reforma urmărește, de asemenea, stabilitatea angajaților, optimizarea activităților interne și „asigurarea salariilor la timp”, pentru ca personalul să-și poată desfășura activitatea fără griji.
Împărțirea CFM în entități separate ar putea reduce atractivitatea transportului feroviar
De cealaltă parte, Oleg Tofilat, fostul director al CFM și fost secretar de stat responsabil de domeniul transporturilor, consideră că separarea propusă de autorități nu va rezolva problemele întreprinderii de stat. Potrivit lui, împărțirea CFM în entități separate ar putea reduce atractivitatea transportului feroviar și nu ar stimula apariția operatorilor privați, esențiali pentru viabilitatea sectorului.
„Misiunea diferită pentru fiecare structură va duce la scăderea atractivității transportului feroviar, care și așa nu este în topul preferințelor expeditorilor de marfă. Pentru că numărul sau volumul de mărfuri transportate pe feroviar scade an de an. Chiar dacă au fost unele îmbunătățiri prin anii 2022 - 2023, acum ne ducem în jos. N-am văzut încă rapoartele pentru 2025, dar 2024 a fost unul catastrofal pentru sectorul feroviar din punct de vedere al volumului de mărfuri transportate”, a afirmat Tofilat, la aceeași emisiune de la postul public de radio.
Potrivit fostului șef al CFM, reformele ar trebui să se concentreze, mai întâi, pe optimizarea operațională și crearea unui holding cu centru unic de control, iar numai după demonstrarea viabilității acestor structuri să se treacă la separarea juridică completă.
Totodată, acesta susține că, în prezent, pentru a atrage investitori privați, este mai important să fie dezvoltate terminale feroviare și flote de vagoane private, astfel încât sectorul privat să-și poată organiza logistica și, ulterior, să devină operator.
În lipsa unor astfel de măsuri, separarea întreprinderii de stat rămâne, în opinia sa, un instrument insuficient pentru a asigura rezultate și beneficii reale pentru sectorul feroviar.
Amintim că Guvernul a aprobat, pe 4 februarie, decizia de înființare a unei noi entități – Societatea pe Acțiuni Calea Ferată din Moldova „Pasageri și Marfă”, care va fi administrată de Agenția Proprietății Publice (APP).
Directorul APP, Roman Cojuhari, a declarat în ședința Executivului că statul rămâne proprietarul infrastructurii feroviare: șinele, gările, terenurile și instalațiile principale vor fi gestionate în continuare de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”, ca bunuri de interes public.
În același timp, noua societate, CFM „Pasageri și Marfă”, va gestiona trenurile, vagoanele, precum și activitatea de transport de pasageri și marfă.
CITIȚI ȘI:
