România, singurul stat care trimite un președinte la reuniunea Consiliului pentru Pace. „O participare de observator nu înseamnă foarte mult”
Prima reuniune a nou-înființatului Consiliu pentru Pace, lansat de președintele american Donald Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, a adunat delegații din peste 20 de state. România este reprezentată de președintele Nicușor Dan, cu statut de observator, în timp ce marile puteri europene și Vaticanul au refuzat să participe.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu a explicat, la emisiunea „Zi de Zi”** de la Radio Moldova, că inițiativa ridică semne serioase de întrebare privind legitimitatea și eficiența sa.
„Mi-e greu să vă spun ce probleme vor aborda, totul depinde de agenda președintelui Donald Trump. Dar, evident, e o ambiție pe care președintele american o are. Acest Consiliu a fost lansat, în primul rând, pentru a asigura condiții pentru refacerea regiunii Gaza distruse de intervenția izraeliană împotriva Hamas. Între timp, s-a extins”, a declarat Cristian Pîrvulescu.
O instituție paralelă ONU?
Potrivit analistului, temerile sunt legate de posibilitatea apariției unei structuri alternative pentru ONU.
„Dacă citim cu atenție carta acestei organizații, o să vedem că nu se vorbește deloc despre Fâșia Gaza, se vorbește despre pace și există o temere cât se poate de justificată că ar fi vorba de o încercare de a construi o instituție paralelă a Organizației Națiunilor Unite”, a explicat Pîrvulescu, la postul public de radio.
El a subliniat că, deși Consiliul a fost votat în Consiliul de Securitate al ONU, este, „în mare parte, o organizație privată, care este condusă de președintele american”.
„Este un fel de club în care se plătește calitatea de membru, așa cum se întâmplă la cluburile de golf, care sunt familiare președintelui Trump, în care președintele este pe viață și este Donald Trump, deci nu are nicio legătură cu mandatul în interiorul administrației americane”, a punctat analistul.
România – miză diplomatică, nu beneficii directe
În acest context, participarea României la nivel de șef de stat a atras atenția. Cristian Pîrvulescu consideră însă că avantajele concrete sunt limitate.
„Nu știu dacă poate aduce vreun avantaj pentru cetățeni, pentru că o participare în calitate de observatori nu înseamnă foarte mult. Ceea ce încearcă președintele Dan este să restabilească relațiile între cele două state, relații care au înghețat odată cu venirea administrației Trump”, a explicat Pîrvulescu.
Analistul a amintit tensiunile apărute după criticile formulate la adresa României privind anularea alegerilor prezidențiale și a precizat că miza principală este relansarea dialogului bilateral, fără a tensiona relația cu Uniunea Europeană.
„O relație bilaterală bună între România și Statele Unite poate conta, cu condiția să nu ducă la o relație tensionată cu Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Europeană este cea din care România face parte integral și care a sprijinit-o în momentele dificile”, a adăugat el.
Lipsa de încredere a comunității internaționale
Din cele aproximativ 60 de state invitate, doar 27 au acceptat să facă parte din Consiliu, restul optând pentru statut de observator sau refuzând invitația.
„Cred că este evident că nu au încredere în această instituție. Majoritatea specialiștilor consideră că este imposibil pentru țări care fac parte din Organizația Națiunilor Unite să adere fără consecință la această nouă organizație”, a declarat Cristian Pîrvulescu.
În opinia sa, este puțin probabil ca România sau alte state membre ONU să adere efectiv la această structură, iar viitorul Consiliului depinde de evoluțiile politice din SUA.
„Lucrurile vor deveni mai clare după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, din Statele Unite, și mai clare, probabil, această organizație va dispărea pur și simplu în momentul în care președintele Trump își va încheia mandatul”, a opinat analistul.
Poate aborda Consiliul și problema Ucrainei?
Deși mandatul a fost extins pentru a include și alte conflicte globale, Pîrvulescu este sceptic că noua structură ar putea juca un rol real în dosarul ucrainean.
„Nu, nu cred că poate aborda această situație. Nu există un cadru internațional recunoscut. Faptul că sunt doar 60 de state din cele 200 invitate și că mulți au refuzat invitația ne arată deja că această inițiativă este privită cu foarte mare neîncredere”, a subliniat el.
În concluzie, Consiliul pentru Pace apare, cel puțin deocamdată, mai degrabă ca o inițiativă politică personalizată decât ca un mecanism internațional solid, iar prezența României la nivel înalt pare să fie un gest diplomatic strategic, nu o garanție a unor rezultate concrete, a concluzionat analistul.
CITIȚI ȘI:
- Jurnalistă DW, la Moldova 1: Consiliul Păcii al lui Donald Trump redefinește alianțele europene
- Președintele României participă la Washington la prima reuniune a Consiliului Păcii
- Nicușor Dan: Decizia privind prezența României la Consiliul de Pace va fi luată după consultări cu SUA
- Donald Trump convoacă prima reuniune a Consiliului Păcii, pe 19 februarie, la Washington
