Revista Presei | UE cere retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului în cadrul acordului de pace în Ucraina
Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării și cum autoritățile de la Chișinău planificau să plătească datoria invocată de Gazprom pentru gazele naturale livrate în stânga Nistrului - sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
UE cere retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului în cadrul acordului de pace în Ucraina. IPN scrie că această clauză apare într-un document consultativ distribuit statelor membre de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și consultat de Radio Europa Liberă. Documentul, intitulat „Interesele fundamentale ale Europei în asigurarea unei păci și securități cuprinzătoare, juste și durabile pe continent”, prezintă poziția Bruxelles-ului privind condițiile pe care Moscova trebuie să le respecte. Pe lângă retragerea forțelor armate din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, UE cere Rusiei să-și retragă trupele și din Georgia, Armenia și Belarus. Totodată, UE solicită Rusiei plata reparațiilor de război, demilitarizarea teritoriilor ocupate din Ucraina, renunțarea la recunoașterea lor de jure și încetarea atacurilor hibride asupra Europei. Unele propuneri ar urma să fie prezentate miniștrilor de externe ai UE pentru discuție pe 23 februarie.
CEDO a condamnat Rusia în dosarul juristului Alexandru Zubco, interzis din 2014 în regiunea transnistreană. Decizia creează un precedent atât pentru foștii săi colegi de la Asociația „Promo-LEX”, cât și pentru alți apărători ai drepturilor omului care activează în zone gri. Într-o discuție cu Europa Liberă, Alexandru Zubco, originar din Camenca, a povestit despre parcursul său profesional și de ce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului este importantă. Lucrând în oficiul din Dubăsari, el vizita des regiunea transnistreană: acorda asistență juridică victimelor abuzurilor autorităților autoproclamate și coordona activitatea apărătorilor drepturilor omului locali. S-a implicat în dosarele despre situația școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, cazul fermierilor împiedicați să ajungă la terenurile lor, detențiile ilegale din stânga Nistrului. În anul 2014, a aflat că îi este aplicată interdicția de intrare pe un termen de 15 ani, în baza unui dosar deschis pentru „acțiuni care subminează securitatea Transnistriei”, iar acum CEDO i-a făcut dreptate.
Reconstrucția traseului Chișinău-Leușeni va începe în această primăvară, imediat ce condițiile meteo vor permite intervențiile capitale. TV 8 a discutat cu premierul Alexandru Munteanu, care a precizat că în perioada următoare vor fi realizate doar lucrări provizorii de plombare a gropilor. Munteanu a menționat că a discutat deja cu reprezentanții Ministerului Infrastructurii despre includerea acestui sector în pachetul de drumuri care urmează să fie reabilitate în 2026. În contextul criticilor legate de starea infrastructurii rutiere, prim-ministrul a afirmat că Guvernul a majorat cheltuielile din fondul rutier. Cât despre drumurile din Chișinău, Alexandru Munteanu a menționat că sunt în responsabilitatea primăriei.
Cum statul planifica să plătească datoria invocată de Gazprom, pentru gazele livrate în stânga Nistrului. Pe agora.md vedeți dezvăluirile ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în plenul Parlamentului, unde a fost chemat de opoziție la raport. Acesta a prezentat scrisori ale Gazprom adresate Guvernului R. Moldova în perioada 2020 -2021, care dezvăluie că reprezentanți ai Executivului de la Chișinău, Moldovagaz și Agenția Proprietăți Publice ar fi avut întâlniri cu reprezentanți ai Gazprom. Atunci părțile ar fi convenit termenii și condițiile de restituire a datoriei invocate de concernul rus pentru gazele naturale livrate „gratuit” în stânga Nistrului, sumă ce s-ar ridica la 12-13 miliarde de dolari, și care nu este recunoscută de actualele autorități moldovenești. Mai mult, detaliile dintr-un draf de acord arată că suma urma să fie întoarsă gigantului petrolier rus până în decembrie 2025. Eventuala povară ulterioară asupra cetățenilor se estimează la 100 de mii de lei de persoană.
De altfel, moțiunea împotriva politicilor energetice a fost respinsă în Parlament după șase ore de dezbateri, titrează Moldova 1. Aceasta a fost înaintată de Partidul Nostru, Blocul „Alternativa” și Partidul „Democrația Acasă”, dar a întrunit doar 38 de voturi. Dezbaterile au fost marcate de schimburi de replici tensionate între opoziție și reprezentanții majorității. De la tribuna Parlamentului, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a vorbit despre criza energetică din ultimii ani, pe care a pus-o pe seama factorilor externi și a utilizării energiei ca instrument politic.
Darea în exploatare a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată. Termenul a fost din nou amânat, pentru finele lunii martie. Jurnal TV a consultat opinia fostului ministru al Infrastructurii, Andrei Spânu, care a declarat că astfel de proiecte sunt foarte complicate și speră că în timpul apropiat linia va fi dată în exploatare. „Văd unele declarații de parcă tragem o sărmă prin ogradă”, a comentat fostul ministru referindu-se la complexitatea lucrărilor. Solicitat să spună dacă e mulțumit de modul cum a demarat acest proiect, pentru că au existat și unele critici referitoare la compania indiană care a câștigat licitația și la excluderea companiei românești, Andrei Spânu a menționat că își asumă toată responsabilitatea pentru faptul că a mers înainte și că a fost o decizie corectă.
Confruntare comercială între R. Moldova și Ucraina. Pe dw.com găsiți o analiză despre cum Chișinăul și Kievul încearcă să evite o confruntare comercială după ce în furajele și carnea de pasăre importate din Ucraina au fost depistate substanțe interzise. Moldova a blocat imediat importul acestor produse, iar Ucraina a amenințat că ar putea impune interdicții la importul băuturilor alcoolice moldovenești ca măsură de răspuns. Autoritățile sanitare din Moldova au menționat că testele au arătat prezența reziduurilor de metronidazol în furajele și carnea de pasăre importate din Ucraina – un antibiotic veterinar considerat periculos, interzis în UE. Deși recunoaște problema de siguranță alimentară depistată de autoritățile sanitare din Republica Moldova, Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina a cerut anularea restricțiilor pe motiv că ar fi „nejustificate și părtinitoare”, deoarece substanța interzisă a fost depistată la un singur producător ucrainean.
Ultima șansă a lui Plahotniuc de a face declarații în dosarul „Frauda bancară”. Apărarea solicită audierea inculpatului de la tribună și utilizarea unor materiale vizuale. Ziarul de Gardă scrie că instanța a dispus audierea lui Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară” pentru luni, 23 februarie 2026. „Dacă nu se va prezenta neîntemeiat, instanța va trata acest fapt ca refuz de audiere”, a conchis magistratul Sergiu Stratan. Avocatul Lucian Rogac spune că inculpatul Plahotniuc va veni în instanță să depună mărturii și a solicitat judecătorilor audierea acestuia de la tribună, cu utilizarea unor „foi A1, pe care vor fi arătate scheme, schițe, diagrame”.
De la „gosturi” la norme europene: ce înseamnă integrarea în UE pentru consumatori și exportatori, vedeți pe Moldova 1. Odată cu obținerea statutului de țară candidată, autoritățile și mediul de afaceri sunt nevoite să accelereze reformele pentru a respecta normele europene privind calitatea, siguranța produselor și drepturile consumatorilor. Potrivit standardelor europene, consumatorii trebuie să aibă acces la informații complete și la mecanisme eficiente de remediere, inclusiv posibilitatea de a depune reclamații la autoritățile competente. Pe de altă parte, producătorii trebuie să se conformeze standardelor europene pentru a-și putea certifica producția în Republica Moldova și pentru a deveni competitivi pe piața comunitară. Procesul presupune investiții și ajustări tehnice, dar este considerat inevitabil. Reprezentanții sectorului agricol spun că regulile europene sunt clare și nu lasă loc de compromisuri. Vitalie Gorincioi, președintele Asociația Moldova-Fruct, atenționează că producătorii trebuie să cunoască și să respecte cerințele pieței europene.
