Revista presei internaționale | Rusia și Ucraina negociază pacea pentru a nu-l înfuria pe Trump; Exerciții militare ale aliaților Iranului în contextul amenințărilor SUA
Presa internațională continuă să facă previziuni privind șansele încheierii unui armistițiu între Rusia și Ucraina în contextul procesului de pace mediat de Statele Unite. Mai multe publicații scot în evidență rezultatele primei reuniuni a „Consiliului Păcii”, creat de președintele american Donald Trump. Mass-media internațională se concentrează și asupra tensiunilor din Orientul Mijlociu, generate de presiunile exercitate de SUA asupra Iranului.
The Economist scrie că președintele rus Vladimir Putin este prins în capcana propriilor ambiții în Ucraina, incapabil să câștige războiul din cauza problemelor economice tot mai acute și nici să accepte pacea fără a revendica măcar o victorie simbolică pe care s-o prezinte cetățenilor. Rusia a obținut câștiguri teritoriale minime în patru ani, iar pierderile și costurile pentru recrutare continuă să crească, notează The Economist. După ce a suferit pierderi enorme, încetarea războiului fără o victorie vizibilă ar putea destabiliza și mai mult economia Rusiei și genera nemulțumire publică, reprezentând o amenințare directă la adresa puterii lui Putin, conchide ziarul britanic.
The Telegraph scrie că ultima rundă de negocieri de pace între Rusia și Ucraina s-a încheiat fără rezultate, deoarece părțile nu au ajuns la un acord asupra disputelor teritoriale, deși conveniseră asupra aspectelor militare. Publicația notează că Rusia încearcă să profite de acest impas pentru a-și atinge obiectivele, mizând pe superioritatea numerică și tehnologică, în timp ce Ucraina câștigă teren prin avansuri rapide și utilizarea dronelor FPV și a noilor echipamente militare. Același ziar notează că pierderile mari suferite de trupele rusești și dependența tot mai mare de mercenari străini afectează capacitatea ofensivă a Rusiei, iar economia sa vulnerabilă adaugă presiuni suplimentare. În realitate, timpul și inovațiile tehnologice sunt de partea Ucrainei, contracarând strategiile Kremlinului, conchide The Telegraph.
La negocierile pentru încetarea războiului, Ucraina și Rusia și-au propus să evite orice impresie că blochează procesul de pace, pentru a nu provoca reacția furioasă din partea lui Donald Trump, constată The Wall Street Journal. Potrivit publicației, ultima rundă de discuții, mediată de SUA la Geneva, s-a încheiat fără progrese reale, iar procesul de pace este considerat de mulți observatori mai mult un spectacol politic. Ucraina continuă să primească sprijin vital de informații și armament din partea SUA, în timp ce sancțiunile occidentale pun presiune suplimentară pe economia rusă. Chiar dacă au fost raportate unele progrese minore, un acord de încetare a focului nu se întrevede, iar conflictul ar putea continua încă trei ani, estimează The Wall Street Journal.
BBC informează că peste o mie de cetățeni kenyeni au fost recrutați pentru a lupta de partea Rusiei, fiind inițial atrași cu promisiunea unor locuri de muncă civile și salarii de până la 2 400 de dolari. În realitate, recruții sunt trimiși pe front după doar câteva săptămâni de pregătire, scrie agenția de presă. Potrivit surselor BBC, rețeaua de recrutare implică oficiali corupți și colaborarea cu autorități kenyene pentru a facilita recrutarea acestora, iar autoritățile din Kenya au închis peste 600 de agenții implicate. Până în prezent, 27 de cetățeni kenyeni au fost aduși acasă și primesc sprijin psihologic, în timp ce ancheta continuă pentru identificarea și salvarea altor persoane aflate încă în zona conflictului, notează BBC.
Publicațiile occidentale scot în evidență rezultatele primei reuniuni a „Consiliului Păcii”, creat de președintele american Donald Trump ca un mecanism pentru medierea unor conflicte la nivel global. Unian atrage atenția asupra declarațiilor liderului de la Casa Albă, făcute la prima reuniune a Consiliului, unde a recunoscut că a fost prea optimist în privința încheierii războiului ruso-ucrinean. Aproximativ 20 de state s-au alăturat proiectului, însă mai mulți aliați tradiționali ai SUA, inclusiv Marea Britanie și Franța, au refuzat participarea, notează Unian. Agenția de presă amintește că mai mulți lideri occidentali se opun creării unor organizații care ar prelua rolul ONU. Ucraina a respins invitația la prima reuniune desfășurată ieri la Washington, argumentând că nu poate participa alături de Rusia și Belarus, în timp ce războiul continuă, conchide Unian.
China profită de războaiele tarifare inițiate de Donald Trump pentru a-și consolida poziția în comerțul mondial și a crea un sistem multilateral pe care să-l controleze, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, China face modificări structurale dureroase, oferind altor țări acorduri comerciale care compensează pierderile cauzate de presiunea americană și le integrează profund în rețeaua sa economică. Strategia include negocieri bilaterale și regionale cu state din Europa, Orientul Mijlociu și America Latină, precum și utilizarea organizațiilor internaționale ca instrument de influență. În același timp, experții citați de Reuters susțin că excedentul comercial uriaș al Chinei și supraproducția internă reprezintă riscuri pentru parteneri, iar succesul proiectului depinde de următorii pași ai administrației americane.
Mass-media internațională se concentrează în continuare asupra tensiunilor din Orientul Mijlociu, generate de presiunile exercitate de SUA asupra Iranului pentru a accepta un acord privind diminuarea programului său nuclear. Potrivit publicației The War Zone, China, Iranul și Rusia organizează exerciții navale comune în Strâmtoarea Ormuz, în apropiere de forțele militare navale ale SUA desfășurate în zonă pentru a pune presiune pe regimul de la Teheran. Experții intervievați de The War Zone apreciază că prezența limitată a navelor ruse și chineze nu reprezintă o amenințare majoră pentru SUA, dar ar putea complica eventuale planuri de atac împotriva Iranului. Aceiași analiști consideră că, în contextul competiției dintre marile puteri, manevrele militare reprezintă în principal un semnal politic de susținere pentru Teheran, care testează coordonarea și capacitatea de reacție a forțelor participante.
Între timp, publicațiile americane transmit că Statele Unite ale Americii ar putea lovi Iranul chiar mâine, 21 februarie. CNN informează că Donald Trump nu a luat încă o decizie finală și discută cu consilierii săi argumentele pro și contra, iar Casa Albă evaluează riscurile unei escaladări și consecințele renunțării la atac. Oficialii americani nu au clarificat dacă eventualele atacuri ar fi coordonate cu Israelul, care e dispus să se alăture trupelor americane în cazul unui atac asupra Iranului, remarcă CNN. Axios estimează, la rândul său, că, dacă Donald Trump va decide să lovească Iranul, operațiunea s-ar extinde și ar putea dura câteva săptămâni. Înaintea unor noi negocieri cu regimul de la Teheran, Trump a afirmat că Iranul dorește un acord nuclear, dar nu vrea repetarea situației de anul trecut, când ordonase lovituri asupra obiectivelor nucleare iraniene, relevă Axios.
