Politic

„Pacea de azi o datorăm Ucrainei”, iar „regimul din Rusia s-a fascizat de decenii”, afirmă analiștii

Republica Moldova trăiește astăzi în condiții de pace „doar grație faptului că Ucraina ne apără”, iar neutralitatea constituțională „deocamdată nu ne apără”, afirmă fostul deputat Oazu Nantoi. Potrivit analistului, „atitudinea superficială” a Occidentului față de agresiunea Rusiei împotriva Georgiei în anul 2008 și față de anexarea Crimeii din 2014 a dus la invadarea Ucrainei în 2022.

„În Rusia, pe durata deceniilor, s-a consolidat un regim fascist, revanșard, care neagă suveranitatea statelor din spațiul ex-sovietic. R. Moldova trăiește în condiții de pace, doar grație faptului că Ucraina ne apără și pe noi. Neutralitatea noastră deocamdată nu ne apără”, a spus Oazu Nantoi la emisiunea „Bună Seara” de la Moldova 1, în contextul împlinirii a patru ani de la invazia, la scară largă, a Rusiei în Ucraina, marcată pe 24 februarie.

Fostul deputat a insistat că războiul nu trebuie privit doar prin prisma anilor 2022 - 2026, ci ca rezultatul unei degradări politice pe termen lung și al unor decizii „mioape” în Europa.

„Noi greșim când ne axăm pe perioada asta de timp. De ce clasa politică din Uniunea Europeană n-a observat consolidarea fascismului în Rusia? De ce a fost o atitudine superficială față de agresiunea împotriva Georgiei în 2008? Cum s-a reacționat la anexarea Crimeii? Era evident că clasa politică din Uniunea Europeană a demonstrat o miopie politică inacceptabilă și acum noi cu toții plătim prețul acestor politici”, a punctat Nantoi.

Această poziție a fost susținută și de analistul Ion Tăbîrță, care a evidențiat sacrificiul poporului ucrainean în menținerea ordinii actuale.

„Faptul că stăm acum în pace, în liniște, încercăm să ne dezvoltăm, încercăm să ne integrăm în Uniunea Europeană, o datorăm Ucrainei, o datorăm poporului ucrainean, care a rezistat și rezistă eroic. Că nu a venit aici, la noi, acea 'lume rusă', că nu s-a repetat anul 1940, o datorăm Ucrainei, deși vedem cum oamenii îngheață acolo în plină iarnă, nu au condiții elementare de trai, nu au lumină, nu au apă caldă, căldură și toate cele necesare elementare”, a precizat Tăbîrță.

Regiunea transnistreană: Lecții ignorate și riscuri rămase

Întrebat despre riscurile de securitate din regiunea transnistreană, Oazu Nantoi a spus că nu vede un potențial real pentru un atac direct din partea grupului militar rus staționat ilegal, dar a explicat că scenariile s-ar fi putut schimba dacă Rusia avansa în sudul Ucrainei.

„Nu, în sensul acela că acele unități… să atace pe cineva, nici vorbă. Dar în contextul - dacă Rusia ar fi atacat sudul, Odesa și s-ar fi mers pe calea realizării proiectului Novorosiia - atunci, da, acest pion ar putea fi mișcat. Deocamdată, acest risc, acest pion nu este atins, deoarece ucrainenii rezistă pe linia frontului”, a spus Nantoi.

Potrivit aceleiași surse, riscul militar rămâne un element de presiune, însă evoluția lui depinde de situația de pe frontul ucrainean.

El a amintit că, în primăvara anului 2022, Ucraina a închis un segment al frontierei moldo-ucrainene, tocmai din cauza temerii că ar putea fi atacată dinspre teritoriul controlat de structuri afiliate Rusiei.

UE - calea pentru asigurarea securității naționale

Un alt accent al intervenției analistului a fost pe divizarea societății și vulnerabilitatea la propagandă. În opinia sa, miza imediată este ca societatea să dea „o apreciere morală” războiului din statul vecin.

„Noi trebuie să contribuim ca oamenii să dea o apreciere morală a ceea ce se întâmplă în Ucraina. În Ucraina se comit crime împotriva umanității și crime de război, iar noi ne prefacem că plouă”, a declarat Nantoi.

Întrebat ce poate face Republica Moldova, dacă un scenariu de securitate se agravează, Oazu Nantoi a indicat drept direcție principală integrarea europeană.

„Astăzi, Republica Moldova este în proces de aderare la Uniunea Europeană și aceasta este singură cale cât de cât realistă pentru asigurarea securității naționale sau sporirea securității naționale”, a spus el, menționând și posibilitatea discutării, ca model, a unor formule de parteneriat strategic bilateral.

Totodată, Ion TăbÎrță a explicat necesitatea unei schimbări de paradigmă în interiorul Uniunii Europene în ceea ce privește investițiile în apărare.

„Europenii trebuie să înțeleagă că paradigma lor - au stat sub umbrela statelor Unite de peste opt decenii în perioada Războiului Rece și consolidată după sfârșitul Războiului Rece - deja s-a schimbat. Ei trebuie să investească în securitate. Da, este comod, este confortabil să stai sub umbrela securității americane. Americanii să investească în apărare, iar tu să investești în social și în economie. Ei trebuie să se schimbe”, a conchis Tăbârță.


Federația Rusă a invadat militar Ucraina pe 24 februarie 2022, după anexarea Crimeii în 2014 și conflictul armat din Donbas. Războiul a provocat cea mai gravă criză de securitate în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial și a generat milioane de refugiați, inclusiv în Republica Moldova.

În primele luni ale conflictului, Republica Moldova a primit un număr semnificativ de refugiați ucraineni și a fost vizată de mai multe incidente legate de survolarea sau căderea unor drone și resturi de rachete pe teritoriul său.

Autoritățile de la Chișinău au reiterat în repetate rânduri statutul de neutralitate al țării, însă au accelerat în paralel procesul de integrare europeană. În iunie 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, iar în 2024 au fost lansate negocierile tehnice de aderare.

În același timp, regiunea transnistreană, unde staționează ilegal trupe rusești, rămâne un factor constant de vulnerabilitate de securitate. Evoluțiile de pe frontul din Ucraina continuă să influențeze direct evaluările de risc pentru Republica Moldova.

CITIȚI ȘI:

Doina Bejenaru

Doina Bejenaru

Autor

Citește mai mult