Costuri mai mici și proceduri simplificate pentru invențiile moldovenești: R. Moldova a aderat la sistemul european de brevete
Republica Moldova a devenit stat membru cu drepturi depline al sistemului european de brevete. De la statutul de observator, țara noastră a intrat oficial în rândul celor 39 de state membre ale Convenției Brevetului European, după votul Parlamentului de la Chișinău. Deși pare tehnică, decizia are implicații majore pentru inventatorii și agenții economici din Republica Moldova, cărora le-a fost facilitat accesul la un sistem de protecție a invențiilor în întreaga Europă.
Inventatorii moldoveni vor putea solicita mai simplu, prin intermediul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), protecția brevetelor europene, iar invențiile lor vor beneficia de recunoaștere automată în toate statele membre ale sistemului.
Până acum, Republica Moldova a avut statut de observator la Organizația Europeană de Brevete. Odată cu aderarea la Convenție, țara noastră va avea reprezentare în Consiliul de Administrație al organizației și drept de vot, alături de celelalte state membre.
Profesorul Gheorghe Anghelici, doctor habilitat în științe medicale, a calificat această schimbare drept una istorică pentru comunitatea științifică și inovativă din Republica Moldova.
„Putem să ne mândrim cu anumite realizări pe care le avem la diferite expoziții internaționale, decorații, premii, cupe și așa mai departe. Dar eram un fel de observatori. Acum devenim membri cu toate drepturile în societatea această europeană de invenție. Invențiile noastre care o să fie aici înregistrate, o să fie în mod automat recunoscute de societatea europeană și o să fie cu aceleași drepturi de proprietate și cu aceleași drepturi de promovare la nivel internațional”, a declarat profesorul, la emisiunea Zi de Zi de la Radio Moldova.
„Printr-un click, găsim toate invențiile”
Gheorghe Anghelici tratează, de peste 30 de ani, pacienți cu patologii hepatice grave, pe care le consideră o „problemă de securitate națională”.
„Virușii hepatici și ciroza fac ravagii în rândul populației tinere, de vârstă productivă. Este o problemă mondială, dar la noi concentrația de pacienți este foarte mare”, a explicat profesorul.
Acum 35 de ani, acesta a elaborat o metodă unică la nivel mondial: plombarea endoscopică a varicelor esofagiene, utilizată în tratarea hemoragiilor variceale la pacienții cu ciroză hepatică. Metoda presupune introducerea unor plombe biologice în venele dilatate ale esofagului.
„Am folosit această metodă în peste trei mii de cazuri și am reușit să salvăm peste o mie de pacienți cu patologii grave. Sunt rezultate cu care ne mândrim”, a subliniat Anghelici.
Prima sa invenție datează din 1991, într-o perioadă în care digitalizarea era inexistentă. Astăzi, spune profesorul, accesul la informație este incomparabil mai simplu.
„Printr-un click, putem ajunge oriunde. Am accesat sistemul european și, în trei minute, am găsit toate invențiile mele deja transferate acolo. Perspectiva este frumoasă și trebuie să fim optimiști”, a declarat profesorul, la postul public de radio.
Inventatorii moldoveni, potențial în creștere
Potrivit directoarei generale adjuncte a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Natalia Mogol, printre avantajele imediate pe care le vor resimți inventatorii moldoveni după aderarea oficială a Republicii Moldova la Convenția Brevetului European se numără reducerea costurilor și simplificarea procedurilor.
Aceasta a subliniat că eliminarea etapei separate de validare va face procesul mai accesibil și mai eficient pentru solicitanți.
„În momentul în care Republica Moldova devine stat contractant al Convenției pentru eliberarea brevetelor europene, dispare pasul separat de validare pentru Republica Moldova, care implică și o cerere separată, și o taxă de validare separată. Și, în acest sens, inventatorii din străinătate vor fi mai motivați să își protejeze invențiile și pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Natalia Mogol.
Astfel, se reduc costurile și se simplifică procedurile atât pentru inventatorii străini interesați de piața moldovenească, cât și pentru cei autohtoni care doresc protecție în Europa.
Un alt avantaj important este faptul că AGEPI va putea acționa ca oficiu receptor pentru cererile de brevet european depuse de inventatorii moldoveni. Aceștia nu vor mai fi obligați să caute un reprezentant oficial în fața Oficiului European de Brevete, procedura devenind mai accesibilă.
Anual, în Republica Moldova sunt înregistrate aproximativ 1.000 de cereri de validare a brevetelor europene, adică manifestări de interes pentru protecție pe teritoriul țării.
Totuși, doar în jur de 100 dintre acestea ajung să producă efecte juridice, după ce brevetul este examinat și aprobat la nivel european. Experiența statelor care au aderat recent la Convenția Brevetului European arată o creștere semnificativă a acestor cifre după dobândirea statutului de stat contractant.
Potrivit AGEPI, există un interes sporit pentru domenii precum chimia, biologia, medicina, industria alimentară, ingineria mecanică și invențiile implementate cu ajutorul calculatorului.
În principiu, orice invenție, având ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, care răspunde condițiilor că invenția e nouă, să implice o activitate inventivă, să fie susceptibilă de aplicare industrială, poate fi brevetată.
„Diferența constă în faptul că solicitările de validare a brevetului european reprezintă, practic, etapa depunerii cererii pentru brevetul european când acel inventator, acel solicitant își exprimă interesul pentru validarea ulterioară a efectelor brevetului și pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus specialista.
Inventatorii, îndemnați să-și protejeze ideile
Natalia Mogol a adresat un îndemn către inventatorii care ezită încă să își protejeze creațiile, încurajându-i să depună cereri de brevet pentru a-și asigura drepturile asupra propriilor invenții.
„Doar înregistrarea invenției asigură titularului dreptul exclusiv de a utiliza și valorifica invenția, precum și de a interzice terților utilizarea fără acord. Mulți inventatori publică informații despre invenție înainte de a depune cererea de brevet și astfel își distrug singuri noutatea”, a punctat Natalia Mogol, la postul public de radio.
Reprezentanta AGEPI i-a încurajat pe cei care au elaborat un produs sau procedeu nou să își protejeze creația și să utilizeze mecanismul brevetului european, mai ales dacă intenționează să implementeze invenția și în alte state membre ale convenției.
