Revista Presei: 12 persoane au fost reținute în dosarul omorurilor la comandă ale persoanelor publice din Ucraina
Moldovenii racolați de FSB pentru asasinate în Ucraina a fost principalul subiect discutat ieri în presa națională. Câte persoane au fost reținute și cum comentează experții implicarea cetățenilor moldoveni în tentative de destabilizare, aflați din revista presei.
Moldoveni racolați de FSB pentru asasinate în Ucraina, titrează dw.com. Aceștia au fost reținuți de structurile de forță în cadrul unei operațiuni transfrontaliere. Printre persoanele ce urmau să fie eliminate se numără jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon, dat în căutare de Rusia, șefi de întreprinderi strategice din Ucraina, militari ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina. În timpul perchezițiilor desfășurate la Kiev și Odesa au fost ridicate arme, echipamente și alte probe relevante. Jurnaliștii de la Chișinău au aflat că între persoanele racolate pentru această misiune de către serviciile secrete rusești se numără și un individ grațiat de președinta Maia Sandu în 2022, decret revocat joi. Presa de la Kiev scrie că „taxa” pe asasinat în Ucraina, convenită de curatorul moldovean cu serviciile secrete rusești, ar fi fost de 100.000 de dolari.
Ziarul de Gardă scrie că aseară, încă un bărbat în vârstă de 36 de ani, a fost reținut la Chișinău în cadrul operațiunii. Astfel, numărul persoanelor implicate în pregătirea tentativelor de asasinat la adresa politicienilor și jurnaliștilor din Ucraina urcă la 12. Trei dintre suspecții reținuți au fost trimiși în arest. Conform IGP, bănuitul principal cu rol de recrutor este din Chișinău și are vârsta de 30 de ani, iar anterior a fost condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde-și executase sentința până-n 2022.
Asasinatele pregătire la comandă reprezintă un nou episod al războiului hibrid purtat de Rusia, care amenință securitatea regională și europeană, constată experții. Radio Chișinău a consultat opinia expertului în Securitate Andrei Curăraru, care este de părere că autoritățile trebuie să reacționeze rapid și transparent, prevenind recrutarea de persoane și sancționând ferm tentativele de destabilizare. Incidentele de acest fel, cu implicarea cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv cel din Polonia, unde a fot reținut un moldovean care a încercat să deraieze un tren, arată cât de vulnerabil este un segment al populației la influențele externe care amenință securitatea. Un raport al organizației GLOBSEC prezentat în Parlamentul European avertizează că Rusia recrutează în Europa persoane cu antecedente penale pentru a organiza acțiuni de sabotaj.
Iar Moldova 1 a discutat cu expertul Comunității WatchDog, Ștefan Bejan, care consideră că Republica Moldova, în special regiunea transnistreană, rămâne un spațiu vulnerabil la operațiuni hibride, tentative de destabilizare și atentate, fapt ce pune sub o presiune constantă capacitățile de contracarare ale serviciilor de resort. Totodată, el spune că deținerea actelor de identitate moldovenești de către cetățeni din stânga Nistrului „puternic ideologizați” le oferă acestora o mobilitate periculoasă, transformând regiunea separatistă în nod de insecuritate regională.
Bordul Fondului Monetar Internațional urmează să anunțe, la sfârșitul lunii, negocierea unui nou program cu Republica Moldova. IPN propune declarația premierului Alexandru Munteanu, care menționează că noul program cu FMI va consolida credibilitatea externă a țării, fără a implica un nou pachet financiar. În contextul acuzațiilor venite din partea opoziției, potrivit cărora premierul nu a prezentat încă un raport oficial în legislativ, Alexandru Munteanu a explicat că a ales alte modalități de comunicare publică, iar prezentarea raportului de activitate va avea loc la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a dat startul dialogului național privind siguranța copiilor în mediul online. Newsmaker scrie că prima rundă de discuții a reunit cadre didactice, psihologi, elevi, părinți, experți în sănătate mintală, dar și reprezentanți ai societății civile și ai partenerilor internaționali. În cadrul dezbaterilor, au fost abordate principalele riscuri în urma utilizării rețelelor sociale.
Noua capcană online: Escrocii folosesc imaginea Maiei Sandu și a altor personalități pentru a înșela oamenii, titrează jurnal.md. Tot mai multe scheme de escrocherie circulă pe internet, folosind abuziv numele și imaginea unor persoane publice pentru a convinge oamenii să investească în platforme inexistente. Autoritățile avertizează că în spatele acestor „oportunități” se află rețele de fraudă care urmăresc să lase victimele fără bani și date bancare. Avertismentul a fost lansat de Comisia Națională a Pieței Financiare, după ce în spațiul online au apărut materiale publicitare înșelătoare ce imită identitatea vizuală a unor instituții media și folosesc imaginea unor personalități precum Maia Sandu, Mircea Snegur sau Alexandru Munteanu.
Șeful de la Moldovagaz a confirmat informațiile despre intențiile concernului rus Gazprom de a prelua întreprinderi energetice moldovenești în contul pretinsei datorii ale statului. Pe newsmaker vedeți declarația lui Vadim Ceban, care a dezvăluit că aceste pretenții au fost formulate cu mai bine de două decenii în urmă, dar aceste propuneri „nu au fost niciodată acceptate de către guvern”. Vadim Ceban a amintit că în 2021, Moldovagaz a câștigat un proces în New York, prin care Curtea de Apel a confirmat că datoriile companiei către Gazprom nu au nimic de-a face cu statul Republica Moldova. Gazprom deține acțiuni în Moldovagaz, dar alte active din Republica Moldova nu au fost niciodată cedate.
Istorie, artă sau ideologie: Ce face R. Moldova cu monumentele sovietice din spațiile publice. O analiză la acest subiect vedeți pe Moldova 1. La aproape 35 de ani de la independență, R. Moldova rămâne împânzită de monumente sovietice, iar reamplasarea acestora revine, periodic, în dezbaterile publice. În timp ce istoricii susțin că aceste statui „ne trag înapoi”, iar veteranii de război cer „reamplasarea” și înlocuirea acestora cu monumente eroilor naționali, sculptorii invocă „valoarea artistică” a lucrărilor și întreabă „ce punem în loc?”. Pe acest fundal, autoritățile discută o posibilă relocare selectivă, fără un plan de demontare generalizată anunțat oficial. Ce spune Ministerul Culturii, dar și opinia mai multor personalități, vedeți în articol.
