Risc de uzurpare a puterii în Găgăuzia: Cum poate fi deblocată organizarea alegerilor de la Comrat
Blocajul instituțional din Găgăuzia, care împiedică organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară (AP) de la Comrat, al cărei mandat a expirat încă în noiembrie 2025, ar fi cauzat de dorința liderilor din regiune de a controla componența Consiliului Electoral local.
Șeful Oficiului Cancelariei de Stat din Găgăuzia, Serghei Cernev, propune ca viitorii membri ai autorității electorale din regiune să fie verificați de instituțiile statului din punct de vedere al integrității și averilor nedeclarate, pentru a evita situațiile de la ultimele alegeri de la Comrat marcate de corupție electorală.
Risc de uzurpare a puterii
Autoritățile din Găgăuzia au decis să reia dialogul cu Chișinăul, după ce au boicotat, timp de doi ani, activitatea grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia. Totuși, reluarea comunicării, prin acceptarea discuțiilor în cadrul unui grup interinstituțional, nu a detensionat situația politică din regiune. Data alegerilor pentru Adunarea Populară de la Comrat nu a fost încă stabilită, iar soarta scrutinului este, în continuare, incertă.
Opiniile privind organizarea alegerilor din Găgăuzia sunt divergente. Spre exemplu, deputatul AP Grigore Kadîn consideră că scrutinul nu ar putea avea loc mai devreme de 20 septembrie.
În schimb, juristul Igor Ianak avertizează asupra riscului unor derapaje grave, inclusiv al uzurpării puterii, dacă mandatele actualilor deputați vor fi prelungite fără temei legal.
Dacă în 2021 această măsură a fost justificată prin starea de urgență și pandemie, criticii spun că, în prezent, nu mai există circumstanțe excepționale care să legitimeze o astfel de decizie.
Blocajul este amplificat și de faptul că, de aproape o lună, Adunarea Populară nu s-a întrunit în ședință.
Comisia Electorală versus Consiliul Electoral
Potrivit șefului Oficiului Cancelariei de Stat din Găgăuzia, Serghei Cernev, criza privind stabilirea datei alegerilor are la bază o problemă juridică: lipsa armonizării legislației locale cu noul Cod electoral al Republicii Moldova, adoptat în 2023.
„Au binevoit să meargă la dialog. Situația legată de data alegerilor pentru Adunarea Populară este în totalitate vina Departamentului juridic și a vicepreședintelui Adunării Populare, Gheorghe Leiciu. Ei singuri, modificând legea pentru a face pe plac unor interese proprii sau ale curatorilor, au adus situația în acest punct. Problema a apărut pentru că nu au schimbat denumirea din 'Comisia Electorală Centrală' (CEC) în 'Consiliul Electoral Central'. Pentru un alegător simplu, cum se numește instituția nu are nicio importanță. Dar pentru instanțele de judecată, pe viitor, pentru validarea acestor alegeri, un singur cuvânt face o diferență enormă. Pentru că nu există noțiunea de 'CEC al Găgăuziei' în Codul Electoral Central al Moldovei, adoptat în 2023. Și, în mod firesc, instanța nu o va accepta”, a explicat Cernev, la emisiunea Scaner de la Moldova 1.
Oficialul afirmă că autoritățile din Găgăuzia au avut la dispoziție un an pentru a ajusta cadrul legal, însă modificările nu au fost operate și disputa a ajuns în instanță, care a dat câștig de cauză Oficiului Cancelariei de Stat de la Comrat.
În opinia sa, disputa actuală depășește aspectul formal al denumirii instituției și vizează controlul asupra componenței Consiliului Electoral din Găgăuzia.
Cernev pledează pentru introducerea unei proceduri de evaluare a membrilor acestuia, cu verificări din partea instituțiilor statului privind integritatea, eventuale antecedente penale, surse de finanțare sau averi nedeclarate.
El susține că opoziția față de această procedură ar avea motivații politice.
„Dacă un om vrea să facă parte din Consiliul Electoral, trebuie să treacă prin filtrele instituțiilor statului. Dacă omul este curat, nu are de ce să se teamă”, a spus Cernev, la postul public de televiziune.
Totodată, funcționarul a lansat acuzații privind corectitudinea scrutinelor anterioare și a afirmat că, în prezent, ar exista deja un proces de uzurpare a puterii în autonomie.
În opinia sa, tergiversarea stabilirii datei alegerilor ar urmări menținerea actualei configurații de putere și a privilegiilor aferente funcțiilor deținute.
„Adunarea Populară și Comitetul Executiv s-au înfipt cu dinții de numirea acestor membri. De ce? Pentru că ultimele alegeri - atât în 2019, cât și în 2023 - au fost făcute de comisia locală. În 2019, i-au prelungit programul secțiilor ca să-i adune voturile necesare Irinei Vlah. În 2023, alegerile au fost marcate de corupere fără precedent. Evghenia Guțul a cheltuit peste 20 de milioane de lei, bani nedeclarați, aduși din afara țării, cumpărând astfel funcția de bașcan. Acum, încearcă să facă același lucru. Au nevoie de un Consiliu Electoral loial lui Șor, Comitetului Executiv și Adunării Populare. Oameni corecți care nu se tem de vetting”, a concluzionat Cernev.
Menționăm că reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, ai Adunării Populare și ai Legislativului de la Chișinău urmează să se întrunească, la începutul săptămânii curente, pentru a găsi soluții la blocajul juridic și instituțional de la Comrat.
Grupul de lucru ar urma să scoată în evidență, pe platformă parlamentară, divergențele dintre prevederile Codului electoral al R. Moldova și actele normative din autonomie, cu soluții de armonizare a acestora.
CITIȚI ȘI:
