Reabilitarea Grădinii Publice „Ștefan cel Mare”, motiv de noi dispute între Primăria Chișinău și Ministerul Culturii
Primăria Chișinău și Ministerul Culturii au poziții divergente referitoare la reabilitarea Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”, situate în centrul capitalei. În timp ce primarul Ion Ceban acuză instituțiile statului că ar bloca proiectul municipalității, solicitând pavarea parcului „cu granit”, reprezentanții Guvernului susțin că intervențiile propuse de autoritățile locale - dale din beton, similare celor folosite la trotuare - nu respectă statutul de monument istoric de categorie națională al grădinii publice.
Primarul afirmă că, după „lungi discuții, proiectări și tentative de comunicare”, autoritățile locale s-ar fi confruntat cu refuzul autorităților centrale de a reabilita cel mai vechi parc din capitală.
„Practic, iarăși, am ajuns în situația în care, de fapt, nu ne dau voie să reabilităm”, a acuzat Ceban, la ședința serviciilor Primăriei Chișinău din 23 februarie.
Costuri de „zeci de milioane” pentru pavaj
Potrivit primarului, proiectul ar fi fost însoțit de toate documentele necesare, iar principala divergență ar ține de materialele propuse pentru pavarea parcului.
„Argumentul este următorul: tot parcul trebuie transformat într-o zonă de granit”, a declarat primarul, calificând sugestia autorităților centrale drept „noi porunci, noi tergiversări”.
Edilul a precizat că Guvernul ar insista ca cei peste 20.000 de metri pătrați, suprafața totală a Grădinii Publice, să fie pavați cu granit, piatră de Cosăuți și alte materiale similare.
Soluția propusă de Consiliul Național al Monumentelor Istorice ar fi, însă, destul de costisitoare, afirmă Ion Ceban.
„Ceea ce propun ei ne costă, doar materialele, peste 1.200 de lei metrul pătrat. La cei peste 20.000 de metri pătrați, vă rog să faceți aceste calcule. Sunt zeci de milioane de lei pe care ei propun ca noi să-i identificăm, să le facem mofturile și Grădina Publică să o transformăm în 'grădina de granit' din municipiu Chișinău”, a punctat primarul.
„Nu este un parc simplu”
În replică, Ministerul Culturii subliniază că Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” este cel mai vechi parc din Chișinău, monument istoric de categorie națională, înscris în Registrul monumentelor și o „carte de vizită” a capitalei și a țării.
„Nu este un parc simplu, iar orice intervenție trebuie analizată cu atenție și maximă responsabilitate pentru a păstra aspectul original al monumentului”, se arată într-un comunicat al instituției conduse de Cristian Jardan.
Potrivit reprezentanților ministerului, Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) a examinat de două ori proiectul prezentat de Primăria Chișinău și, pe 6 februarie, a decis în unanimitate să nu aprobe proiectul, solicitând îmbunătățirea acestuia la capitolul materialelor folosite - piatră naturală - și soluțiile cromatice ale suprafețelor pavate.
Municipalitatea, însă, a revenit la ședința din 20 februarie cu aceeași soluție, care prevedea „utilizarea dalelor din beton vibropresat, similare celor folosite la trotuare”.
Pentru a nu bloca procesul, membrii CNMI au decis să suspende adoptarea unei decizii finale, oferind timp autorităților municipale să-și adapteze proiectul la recomandările specialiștilor.
Ministerul mai precizează că, în cadrul celor două ședințe publice, reprezentanții municipalității „nu au adus argumente plauzibile care să demonstreze diferențele de preț enunțate”, iar singura preocupare a Consiliului este „protejarea și valorificarea monumentului de artă peisagistică de importanță națională”.
Menționăm că proiectul de reabilitare a Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”, cel mai vechi parc din Chișinău, fondat în 1818, este estimat la aproximativ 40 de milioane de lei.
Potrivit documentului propus de autoritățile municipale și supus consultărilor publice în 2025, se planifică înlocuirea integrală a pavajului pe toate aleile și instalarea a peste 200 de bănci noi și coșuri de gunoi, amenajarea unui „rozariu” - grădină de trandafiri, plantarea a sute de arbori, arbuști și flori, construirea unui teatru de vară cu o scenă numită „Hora”, restaurarea havuzurilor și ridicarea unui monument dedicat grădinarului Franz Kuhn, cel care a definit designul parcului în secolul al XIX-lea.
CITIȚI ȘI:
