ÎN CONTEXT | „Fără UE la negocierile de pace, este foarte riscant pentru Ucraina și R. Moldova”, avertizează experții
Într-un moment în care viitorul negocierilor de pace este condiționat de implicarea directă a actorilor europeni în procesul decizional, solicitarea României privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, formulată la Consiliul Afaceri Externe (CAE) de la Bruxelles, readuce Republica Moldova în centrul dezbaterilor europene de securitate. Expertul în securitate susține că menținerea acestui contingent reprezintă o amenințare cu implicații geopolitice.
În contextul demersului României la Bruxelles, expertul atrage atenția că includerea Republicii Moldova în agenda negocierilor este benefică, însă absența Uniunii Europene ar putea genera consecințe grave.
„Pentru Republica Moldova este bine să fie pusă în vizorul acestor negocieri, dar dacă aceste negocieri nu include Uniunea Europeană, este foarte riscant. Pentru că am risca să ajungem de la topul știrilor pe meniul lui Vladimir Putin și al lui Donald Trump”, a avertizat Andrei Curăraru, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Sursa citată subliniază că prezența militară rusă în regiunea transnistreană rămâne „o problemă de securitate pentru toată regiunea”, chiar dacă unitățile de acolo nu au fost implicate direct în luptele din Ucraina.
„Atât timp cât există Transnistria ca enclavă sau exclavă rusească, există această sabie a lui Damocles asupra Chișinăului și asupra Kievului. Este iluzoriu să spunem că planurile acestea nu mai există, ele au fost deplasate în timp. Putin vrea acum să negocieze să vadă dacă poate obține niște condiții mai bune și să reînceapă războiul sau, după o pauză, sau imediat să continue înaintarea până când își va realiza obiectivul său de a nimici Ucraina și de a ieși la încercuirea Mării Negre, dacă doriți. Asta ar însemna și nimicirea statalității Republicii Moldova. Nu trebuie să ne facem iluzii: dacă nu avem o soluție de securitate permanentă pentru Republica Moldova, această temă va fi mereu activă”, a declarat Andrei Curăraru.
În opinia sa, Moscova ar trebui să demonstreze prin fapte că renunță la politicile destabilizatoare din regiune și să ia în calcul solicitările europene, inclusiv în perspectiva unor garanții și planuri de reconstrucție postbelică.
„Același contingent din Transnistria ar putea să fie asmuțit. Am vedea nu doar provocări, cum am văzut în primele luni de război și ulterior repetate, dar am putea să vedem operațiuni de anvergură. Vedem, până când, operațiuni mai degrabă legate de serviciile secrete rusești, utilizarea cetățenilor noștri din regiunea transnistreană, iar asta nu poate decât să ne îngrijoreze”, a explicat Curăraru.
Expertul susține că presiunile financiare și comerciale ar putea forța Uniunea Europeană să participe la negocierile de pace și de reconstrucție a Ucrainei.
„Este o situație ideală pentru Trump. Foarte multe achiziții se fac din stocuri, iar companiile americane beneficiază, în timp ce companiile de pe bătrânul continent nu prea beneficiază de aceste investiții mari. Ori presiunea aceasta poate să ducă Europa, până la urmă, la masa de negocieri. Mai mult decât atât, este inevitabilă prezența la masa de negocieri dacă i se vor impune niște condiții financiare, dacă se va impune să participe la reconstrucția Ucrainei sau poate chiar cu trupe, chiar și simbolic, să asigure securitatea sau să devină un cordon de securitate pentru a nu lăsa rușii să bombardeze Ucraina", a mai declarat Andrei Curăraru.
Totodată expertul a amintit despre vulnerabilitățile armatei ruse.
„Rușii au atacat fără a se gândi la consecințe, au mers în afara lanțurilor proprii logistice. În lipsa Starlink-urilor și a capacităților moderne de comunicare, au rămas cumva orbi și în condiții similare cu ceea ce era la începutul războiului. Acești oameni sunt lăsați de izbeliște acolo. Ei vor fi decimați de forțele ucrainene. Este inevitabil că Ucraina va corecta această linie de front. Nu cred că vorbim despre o operațiune de contraatac masivă, dar tactic ucrainenii își vor lua înapoi ceea ce le aparținea”, anticipează Andrei Curăraru.
Expertul mai afirmă că Moscova se confruntă cu un deficit major de personal militar.
„Problema de personal se resimte și la ruși.Capacitatea de mobilizare este net inferioară față de pierderile de pe front. Au început să recruteze oameni în Kenya și asta vorbește despre o criză pe front. Au încercat să compenseze prin prezența de militari din Coreea de Nord, dar și acolo prezența este mai mult simbolică. Se pregătește o mobilizare masivă, care ar putea să înceapă în luna aprilie”, a explicat Curăraru.
Miniștrii de Externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene, s-au reunit luni la Bruxelles, pentru a adopta al 20-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, după ce ambasadorii statelor membre nu au reușit să ajungă săptămâna trecută la un acord în această privință.
Înaintea reuniunii, ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că „România are o poziție consecventă, conform căreia trupele ruse din Transnistria trebuie să fie retrase. Aceasta este poziția noastră de mulți ani și susținem, evident, faptul că ea a devenit și o poziție europeană”, a subliniat șefa diplomației române.
„Am avut conversații cu președinta Maia Sandu și cu guvernul moldovean și considerăm, de asemenea, încurajatoare folosirea Transnistriei în sensul ca, în acest moment, cetățenii să poată avea speranțe pentru un viitor european. Așadar, vedem că există o cale de a integra regiunea, dar evident trupele ruse trebuie să se retragă de acolo”, a mai declarat Țoiu.
CITIȚI ȘI:
