Reykjavík accelerează apropierea de UE pe fondul tensiunilor geopolitice și al presiunilor din partea SUA
Islanda analizează posibilitatea de a organiza mai devreme decât era planificat referendumul privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit publicației Politico, votul, estimat inițial pentru 2027, ar putea avea loc deja în august 2026, iar Parlamentul islandez ar urma să anunțe data oficială în următoarele săptămâni.
Decizia de a accelera procesul vine într-un context de instabilitate geopolitică accentuată. Printre factorii invocați se numără introducerea de taxe vamale americane asupra Islandei și declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, privind o eventuală anexare a Groenlandei.
Potrivit surselor citate de Politico, aceste evoluții au sporit sentimentul de vulnerabilitate într-o țară fără armată proprie, care își bazează securitatea pe apartenența la NATO și pe acordul bilateral de apărare cu Statele Unite din 1951.
În paralel, la Bruxelles se discută tot mai intens despre extinderea Uniunii. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „discuția despre extindere se schimbă” și că aceasta ține tot mai mult de securitate și apartenență într-o lume marcată de competiția marilor puteri.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat, după întrevederea cu premierul islandez Kristrún Frostadóttir, că parteneriatul cu Islanda „oferă stabilitate și predictibilitate într-o lume volatilă”.
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în plină criză financiară, după prăbușirea celor trei mari bănci comerciale ale țării. Negocierile au fost însă înghețate în 2013, iar în 2015 Reykjavík a solicitat să nu mai fie considerată țară candidată.
În prezent, contextul este diferit. Islanda este membră a Spațiului Economic European și a zonei Schengen, ceea ce înseamnă că aplică deja o mare parte din legislația europeană. Înainte de suspendarea negocierilor, închisese 11 din cele 33 de capitole de aderare.
Potrivit unor oficiali europeni citați de Politico, reluarea discuțiilor ar putea avansa rapid, deși problema drepturilor de pescuit – un sector strategic pentru economia islandeză – rămâne un posibil obstacol major.
Dacă islandezii vor vota în favoarea reluării negocierilor, țara ar putea deveni, teoretic, unul dintre primii noi membri ai Uniunii. Totuși, aderarea propriu-zisă ar necesita un nou referendum după finalizarea negocierilor. Sprijinul public pentru apropierea de UE pare să fie în creștere, pe fondul preocupărilor legate de securitate.
Rămâne de văzut dacă islandezii vor considera că avantajele politice și strategice ale aderării cântăresc mai mult decât rezervele legate de suveranitate și controlul asupra resurselor maritime.
CITIȚI ȘI:
- Aderarea R. Moldova la UE, în discuție cu experți și oficiali la o nouă emisiune la Moldova 1 „Eu și Uniunea Europeană”
- R. Moldova poate semna tratatul de aderare la UE până în 2028, afirmă viceprim-ministra Cristina Gherasimov
- DECLARAȚIE | Republica Moldova și Ucraina trebuie să avanseze împreună spre UE
