Avansuri de doar zeci de metri pe zi și sute de mii de victime: Linia de front după patru ani de lupte
La patru ani de la invazia la scară largă declanșată în februarie 2022, Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. Totuși, după cuceririle rapide din primele luni ale războiului, când forțele ruse au ocupat zone extinse din est și sud și au creat un coridor terestru către Crimeea, anexată ilegal în 2014, ofensiva Moscovei a încetinit considerabil.
Potrivit Reuters, din începutul anului 2023 și până în prezent, Rusia a câștigat doar aproximativ 1.3% din teritoriul ucrainean. Linia frontului, care se întinde pe circa 1.200 de kilometri, s-a stabilizat în mare parte, iar schimbările teritoriale sunt minore și costisitoare. Unități mici de infanterie, adesea sprijinite de drone ieftine care monitorizează constant linia de contact, avansează pe distanțe reduse, uneori pe jos sau cu motociclete, consolidând apoi pozițiile câștigate.
Costul uman pentru aceste avansuri modeste este însă uriaș. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la Conferința de Securitate de la München din februarie că Rusia înregistrează „pierderi nebunești”, estimând aproximativ 65.000 de soldați morți sau răniți doar în ultimele două luni.
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estima în ianuarie 2026 că forțele ruse au suferit, în medie, peste 26.000 de victime lunar - morți, răniți și dispăruți - ajungând la aproximativ 1,2 milioane de victime totale din 2022 până în prezent. Kremlinul a contestat aceste cifre. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că astfel de rapoarte nu pot fi considerate informații fiabile și că doar Ministerul rus al Apărării este autorizat să comunice date despre pierderi.
Nici Moscova, nici Kievul nu au publicat recent cifre oficiale actualizate.
Conform CSIS, Rusia a pierdut între 275.000 și 325.000 de militari uciși, în timp ce pierderile Ucrainei sunt estimate între 100.000 și 140.000 de morți. Documentul ar indica, astfel, un raport de aproximativ 2 la 1 în defavoarea Moscovei. Potrivit aceleiași surse, numărul total al militarilor ruși uciși în Ucraina ar fi de peste cinci ori mai mare decât totalul pierderilor ruse și sovietice din toate conflictele de după Al Doilea Război Mondial, inclusiv Afganistan și Cecenia. În războiul sovietic din Afganistan (1979–1989), pierderile au fost estimate între 14.000 și 16.000 de morți, iar în cele două războaie din Cecenia (1994–1996 și 1999–2009), între 12.000 și 25.000 de militari ruși au fost uciși.
De la „blitzkrieg” la război de uzură
În primele săptămâni ale invaziei, coloane rapide de blindate și infanterie au înaintat către Kiev și Harkov. Forțele ruse au fost însă respinse din nordul Ucrainei în primăvara anului 2022, iar contraofensivele ucrainene din toamna aceluiași an au recucerit teritorii importante în nord-est și sud.
Din 2023, conflictul s-a transformat într-un război de uzură. Dronele au schimbat radical dinamica frontului, făcând aproape imposibile manevrele ample cu blindate. Teritoriul este câștigat sau pierdut în fragmente mici, în lupte extrem de costisitoare.
Cele mai grele confruntări s-au concentrat în regiunea Donețk, unde forțele ruse au încercat să cucerească așa-numitul „centură de fortărețe” - un lanț de orașe puternic fortificate. Orașul Pokrovsk, un important nod rutier și feroviar, a fost aproape în întregime ocupat, potrivit hărților deschise, deși Kievul susține că încă deține partea de nord. Căderea completă a orașului ar reprezenta cea mai importantă victorie rusă de la cucerirea Avdiivka, la începutul lui 2024.
Cu toate acestea, ritmul avansului rusesc a încetinit dramatic. În 2025, Moscova a progresat în zona Pokrovsk cu o medie de doar 70 de metri pe zi - de opt ori mai lent decât ofensiva spre Herson din 2022 și de peste 100 de ori mai lent decât înaintarea rapidă din regiunea Harkov în același an.
În Kupiansk, un alt nod feroviar strategic din nord-est, forțele ucrainene au anunțat în decembrie că au respins ofensiva rusă. Președintele Volodimir Zelenski a publicat ulterior o fotografie din oraș, la scurt timp după ce Moscova susținuse că l-ar fi capturat integral.
Presiuni pentru pace, dar fără progrese
Administrația de la Washington a făcut pe parcursul ultimului an apel la Moscova și Kiev să ajungă la un acord pentru a pune capăt celui mai mare război european din 1945 încoace, după ce a redus semnificativ sprijinul militar direct pentru Ucraina anul trecut.
Negocierile de pace sunt însă în impas. Zelenski și aliații europeni l-au acuzat pe președintele american Donald Trump că exercită presiuni excesive asupra Ucrainei pentru a face concesii teritoriale, inclusiv în Donbas - regiune care cuprinde Donețk și Lugansk.
Președintele ucrainean a declarat că nu vede niciun motiv pentru a ceda restul Donbasului, avertizând că o astfel de concesie ar oferi Rusiei o platformă pentru noi ofensive mai adânc în teritoriul ucrainean. El se teme că Moscova s-ar putea reînarma după un eventual acord de pace și ar putea relua ofensiva în viitor.
CITIȚI ȘI:
De la Donbas la Chișinău: Viața unei ucrainence care a fugit de două ori din calea războiului
Lumini în culorile Ucrainei și prezență la Kiev: gesturi de solidaritate cu poporul ucrainean
Maia Sandu, mesaj de solidaritate la patru ani de la invazia rusă: „Ucraina a ales să reziste”
De la bucătar la comandant de tanc: mărturia unui militar ucrainean despre războiul dronelor
