Revista presei | Războiul din Ucraina oferă lecții importante pentru Republica Moldova, în special privind necesitatea consolidării securității și a cooperării regionale
Presa națională își focalizează atenția asupra dramei celor patru ani de la invazia militară a Rusiei în Ucraina, analizând impactul războiului asupra întregii regiuni, inclusiv asupra R. Moldova. Revocarea decretului de grațiere emis pe numele lui Nicolae Andrei Șepeli, bănuit de apartenență la o grupare criminală implicată în acțiuni subversive la comanda Rusiei, este un alt subiect aflat în vizorul mass-media. Din presă mai aflăm detalii în cazul celor peste 40 de percheziții desfășurate în mai multe raioane, în cadrul unui dosar penal pornit pentru delapidare de proporții în proiecte de infrastructură.
Patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina: Clădirea Parlamentului R. Moldova, iluminată în culorile drapelului ucrainean – titrează Vocea Basarabiei. Se împlinesc patru ani de când Rusia a invadat Ucraina, iar mii de oameni și-au găsit sfârșitul în bombardamentele care lovesc orașe și civili, rezumă TVR Moldova, care publică un reportaj realizat în capitala Ucrainei, Kiev.
Ucraina luptă zilnic nu doar pentru independența sa, ci și pentru pacea Republicii Moldova și a întregii Europe, susține ambasadorul Republicii Moldova la Kiev, Victor Chirilă, citat de Moldova 1. Oficialul avertizează că războiul declanșat de Rusia reprezintă o încercare de a reface influența fostei Uniuni Sovietice și de a impune din nou control asupra statelor din regiune. În acest context, ambasadorul a subliniat că războiul oferă lecții importante pentru Republica Moldova, în special în ceea ce privește necesitatea consolidării securității și a cooperării regionale. Potrivit lui Victor Chirilă, Chișinăul trebuie să aprofundeze parteneriatele strategice cu Ucraina și România, inclusiv prin integrarea infrastructurii, a rețelelor energetice și dezvoltarea proiectelor comune în domeniul securității, mai scrie postul public de televiziune.
RFI publică un interviu cu politicianul și analistul politic Oazu Nantoi, potrivit căruia securitatea Republicii Moldova nu poate fi separată de rezistența Ucrainei. „Ucraina apără democrația și libertatea pe continentul european, inclusiv existența Republicii Moldova”, subliniază Oazu Nantoi. Totodată, analistul politic a amintit că Rusia a început agresiunea din 2014, prin anexarea Crimeii și provocarea conflictelor din Donețk și Lugansk. Planul inițial al lui Putin – că Ucraina va cădea în trei zile și Ianukovici va fi reinstalat ca marionetă – a eșuat, observă Oazu Nantoi, în interviul acordat RFI.
Revocarea decretului de grațiere emis pe numele lui Nicolae Andrei Șepeli, bănuit de apartenență la o grupare criminală implicată în acțiuni subversive la comanda Rusiei, readuce în atenție vulnerabilitățile mecanismului de acordare a clemenței prezidențiale, scrie Moldova 1. Expertul în justiție Alexandru Bot, citat de postul public de televiziune, pledează pentru un control instituțional mai strict și sugerează o revizuire a legislației privind grațierea, pentru a preveni riscuri la adresa securității naționale. Potrivit lui Alexandru Bot, grațierea este concepută pentru a corecta eventuale erori judiciare, însă lipsa unui control riguros indică o responsabilitate difuză care trebuie remediată prin filtre de securitate, spune expertul.
Cazul lui Nicolae Șepeli – principalul suspect într-un dosar privind organizarea asasinării a peste cinci persoane din Ucraina – ne împinge, inevitabil, dincolo de emoția faptelor și ne obligă să discutăm despre precedente, despre responsabilități instituționale și despre acele practici politice care, mai devreme sau mai târziu, se întorc ca un bumerang împotriva autorilor lor, constată fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, într-o amplă analiză publicată de Cotidianul. „Personal, sunt dispus să acord prezumția de bună-credință procurorilor noștri, nu unui sistem judiciar al cărui „blazon” al independenței și echidistanței este ilustrat de cazurile omorului lui Serghei Magnitski sau de cel al lui Alexei Navalnîi. Justiția putinistă condamnă pe bandă rulantă mii de oameni la pedepse grele, într-un climat în care independența instanței, condițiile de detenție și riscul de aplicare a torturii sunt, cel puțin, discutabile. În principiu, orice hotărâre pronunțată într-un asemenea sistem poate fi pusă sub semnul întrebării din perspectiva standardelor europene privind procesul echitabil. În aceste condiții, Procuratura Generală a apreciat că un cetățean al Republicii Moldova execută o pedeapsă îndelungată în baza unei sentințe a cărei temeinicie ridică serioase dubii și a solicitat Președintelui utilizarea dreptului său discreționar – instrumentul grațierii – pentru a înlătura, cel puțin parțial, efectele unei condamnări considerate nedrepte. ”
Matematică în fața instanței. Plahotniuc a făcut declarații în dosarul privind frauda bancară – titrează portalul anticoruptie.md. Publicația notează că Vladimir Plahotniuc s-a prezentat, luni, în instanță, pentru a prezenta erorile pe care le-a depistat în dosarul privind frauda bancară, în care este acuzat. Pentru a putea face declarații, oligarhul a folosit o tablă pe care erau fixate mai multe foi, observă anticoruptie.md.
„Eu nu mă consider vinovat”, iar „dosarul e o făcătură mare”, a declarat inculpatul Vladimir Plahotniuc, în timp ce-și susținea discursul în dosarul „Frauda bancară”, la tribună, făcând trimitere periodic la schemele imprimate pe foi A1 pe care le avea la îndemână, relatează și Ziarul de Gardă. Acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani într-un episod din dosarul „Frauda bancară”, Vladimir Plahotniuc a făcut uz de dreptul de a depune declarații la faza de cercetare judecătorească, compărând la 23 februarie 2026 în fața magistraților Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, precizează publicația. Se întâmplă după mai multe amânări, urmare a cărora instanța a dispus ca ultima șansă a inculpatului de a face declarații să fie în ședința din 23 februarie 2026, iar neprezentarea acestuia fără motiv să fie percepută drept refuz de a da declarații.
Majoritatea drumurilor din R. Moldova se dezintegrează după prima iarnă, deoarece se fac de mântuială, semnalează Ziarul Național. Publicația relatează că ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii anticorupție, au descins luni cu percheziții într-o cauză penală ce vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură. Deși în proiect era menționat că se vor folosi 170 de tone de asfalt pentru executarea lucrărilor și aplicarea unui strat de 10 cm, în realitatea s-a folosit mai puțin de jumătate, atrage atenția autorul articolului. Potrivit materialelor acumulate, operatorul economic a executat lucrări în localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia, precizează Ziarul Național.
Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, afirmă că orice formă de corupție în infrastructură pune în pericol siguranța publică, notează IPN. Agenția de știri precizează că declarația a fost făcută după perchezițiile desfășurate de CNA într-un dosar cu privire la delapidarea fondurilor pentru proiecte de infrastructură. „Corupția în infrastructură se traduce direct în risc de moarte. Când se fură din asfalt, din beton, din materiale, se fură din siguranța celor care merg zilnic pe drumuri, din viața celor care traversează poduri. Corupția ucide”, a declarat Vladimir Bolea, citat de IPN. Minisitrul a subliniat că programele de infrastructură vor continua doar acolo unde există integritate, profesionalism și respect pentru lege.
Femeile votează mai mult decât bărbații, dar candidează mai rar, constată Newsmaker, cu referire la datele prezentate de Comisia Electorală Centrală. Datele mai arată că, deși femeile reprezintă majoritatea alegătorilor și domină structurile de administrare electorală – cu peste 70 % în consiliile electorale de circumscripție și peste 80% în birourile secțiilor de votare în 2025 – prezența lor în competiția politică rămâne mai redusă.
Agora constată că Ziua de 23 februarie continuă să genereze controverse în Republica Moldova. Faptul că aceasta nu figurează în calendarul sărbătorilor naționale nu-i împiedică pe unii politicieni moldoveni să marcheze această dată, numind-o pompos „Ziua Apărătorului Patriei”, notează autorul articolului. Agora analizează la care „Patrie” se referă cei care sărbătoresc pe 23 februarie. Marcând astfel „ziua bărbatului” sau „Ziua Apărătorului Patriei”, chiar dacă o ambalăm grijuliu în „bărbăție”, „responsabilitate” și „grijă pentru cei dragi”, noi importăm o sărbătoare străină, apărută în URSS și preluată, inclusiv, de actualii ideologi de la Kremlin, atrage atenția Agora.
De ce unii părinți din Moldova se tem de vaccinuri și care sunt riscurile? – analizează NewsMaker. În ultimele decenii, vaccinarea a redus semnificativ îmbolnăvirile în rândul copiilor la nivel global. Cu toate acestea, rata de vaccinare în Republica Moldova rămâne în continuare neuniformă: o parte dintre părinți continuă să refuze imunizarea sau să o amâne, observă publicația. NewsMaker a analizat ce vaccinuri sunt incluse în calendarul național, care sunt indicatorii reali ai vaccinării în țară, cu ce îndoieli se confruntă părinții și ce riscuri pentru copii și societate văd medicii.
Postul public de televiziune Moldova 1 semnalează că fraudele digitale capătă amploare în Republica Moldova, iar escrocii folosesc metode tot mai sofisticate pentru a obține acces la conturile bancare și la datele personale ale oamenilor. De la apeluri telefonice în care este imitată vocea unei persoane apropiate, până la link-uri false care promit câștiguri rapide sau cer „voturi urgente”, atacatorii mizează pe grabă, emoție și neatenție, observă autorul articolului. Specialiștii avertizează că orice cod primit prin SMS, parolă sau date ale cardului bancar trebuie să rămână strict personale.
În fine, din presă mai aflăm că orașul Nisporeni a fost desemnat „Capitala Sportului” în 2026, urmând să devină epicentrul activităților sportive din Republica Moldova, după ce a câștigat concursul organizat de Ministerul Educației și Cercetării. Jurnal.md notează că pentru implementarea inițiativei, autoritățile vor aloca un buget de aproximativ 2 milioane de lei, iar fondurile vor fi utilizate pentru organizarea unui calendar complex de activități sportive și culturale, destinate tuturor categoriilor de vârstă, cu accent pe incluziune, participare și dezvoltare durabilă.
